Farmecul discret al dictaturii

Un ultim sondaj de opinie arata ca romanilor le plac democratia si alegerile libere, dar daca ar fi sa opteze intre a fi condusi de parlament sau de un sef de stat care sa guverneze cu mana de fier,

Un ultim sondaj de opinie arata ca romanilor le plac democratia si alegerile libere, dar daca ar fi sa opteze intre a fi condusi de parlament sau de un sef de stat care sa guverneze cu mana de fier, acesta din urma ar fi preferatul lor. Potrivit unei cercetari Gallup, publicate acum doua zile, 66 la suta din cei intrebati cred ca ar fi bine pentru Romania daca ar avea "un conducator puternic, care nu isi bate capul cu parlamentul si cu alegerile". Nu este nimic neasteptat in aceste optiuni, dupa 50 de ani de comunism si alti 15 ani de tranzitie, in care tara a fost condusa de oameni care nu aveau nici o intelegere pentru democratia adevarata. Nici nu are sens sa ne intrebam ce ar fi raspuns Ion Iliescu daca i s-ar fi oferit - asa cum i s-a propus primului presedinte al Statelor Unite, George Washington - posibilitatea exercitarii unui al treilea mandat sau a mentinerii puterii pe intreaga durata a vietii. Generalul Washington a refuzat astfel de oferte si s-a retras in provincie, unde a devenit producator de whisky. Acum, in Romania, ingrijorator nu este ca oamenii simt inca nevoia unui lider autoritar, ci faptul ca exista un trend crescator al celor care au aceasta optiune. Un sondaj efectuat in mai 2005 arata ca doar jumatate din cei chestionati ar dori un conducator puternic, care sa ignore parlamentul si alegerile. Din pacate, raspunderea pentru cresterea cu 16 la suta a celor care vor doar o democratie formala ii revine, intr-o buna masura, "presedintelui-jucator" Traian Basescu. Fie ca a vrut sau nu sa se ajunga la acest curent de opinie, Basescu l-a stimulat prin iesirile sale in care vorbea despre o "democratie eficienta" sau sustinea ca un parlament bicameral este prea scump si ineficient. Poate este doar o manevra politica, initiata de presedinte, care are nevoie de un proiect pe care sa-l poata duce singur pana la capat. Dar el a persistat in acest tip de discurs si chiar l-a pus in practica, prin infiintarea, fara consultarea parlamentului, a Comunitatii Nationale de Informatii. Presedintelui Romaniei i s-a alaturat si coalitia partidelor aflate la putere, care a dirijat oprobriul public tot catre parlament, lipsind pe capete de la dezbaterea bugetului. Dupa ce, in anii anteriori, PNL si PD au criticat dur Guvernul Nastase pentru ca a incalecat Legislativul, acum, Cabinetul Tariceanu a emis, in doar 11 luni de guvernare, nu mai putin de 151 de ordonante de urgenta si si-a asumat raspunderea pentru un pachet de legi esentiale pentru reforma justitiei si a proprietatii. In prag de integrare in Uniunea Europeana, romanii nu tanjesc dupa un regim dictatorial. Pe termen lung insa, lovituri precum cele ale lui Basescu sau ale coalitiei majoritare, indreptate impotriva fundamentelor democratiei, pot avea efecte neasteptate. Primul si cel mai vizibil este cresterea in sondaje a Partidului Romania Mare. Clasei politice care conduce Romania ii revine sarcina sa indrume aceasta tara fie pe calea unei democratii formale - si in Belarus sunt alegeri libere, nu? - fie sa dea un sens termenului de "puterea poporului".