Falimentul ţuicii

Vestiţii producători de ţuică din Coşeşti, judeţul Argeş, s-au lăsat de meserie, pe motiv că noile accize impuse de stat nu le mai permit să supravieţuiască Coşeşti. Patria

Vestiţii producători de ţuică din Coşeşti, judeţul Argeş, s-au lăsat de meserie, pe motiv că noile accize impuse de stat nu le mai permit să supravieţuiască

Coşeşti. Patria ţuicii de Argeş. Licoarea căreia i-a fost dedicat şi un festival - Festivalul ţuicii din Coşeşti - a devenit, momentan, o amintire. Mulţi dintre ţuicari au decis să se lase de meserie din cauza accizelor impuse de stat de la 1 ianuarie 2007.

Aproape că nu exista casă în Coşeşti în care oamenii să nu producă măcar o vadră-două de ţuică pentru familie. 14 cazane erau, anul trecut, în toată comuna. Vestea că statul le va acciza băutura pe care ei o fabrică cu 1,5 euro pe litru pentru o producţie de până la 50 de litri pe an i-a năucit pe oameni. Cei mai mulţi dintre ei au decis să renunţe la mica "afacere".

Festivalurile de ţuică din Coşeşti, o amintire

Gheorghe Matea, cel mai vestit ţuicar din Coşeşti, şi-a pus cazanul alături de fiarele vechi din beci, cu tot cu sigiliul Finanţelor pe el. Diplomele cu locul I la Festivalurile de ţuică din Coşeşti au rămas acum pentru el doar o amintire. "De mai bine de zece ani mă ocupam cu făcutul ţuicii, dar acum m-am lecuit. Înainte, lucrurile erau clare: plăteai un impozit către stat, aveai autorizaţie şi-ţi vedeai liniştit de treabă. Acum, am preferat să renunţ. Am lăsat cazanul de izbelişte, a început să şi ruginească", ne-a declarat, cu amărăciune, nea Gheorghe. Mai mult, acesta ne-a mărturisit că niciun reprezentant al statului nu a venit să le lămurească situaţia. "La noi nu a venit nimeni, niciun reprezentant al autorităţii de stat, să ne spună clar ce norme trebuie să respectăm. Ministerul Mediului nu ne-a spus încă ce să facem cu borhotul rămas, dacă putem să-l folosim în continuare ca îngrăşământ. Ministerul Finanţelor se pare că nu a clarificat problema accizelor, pentru că am auzit că ar avea un nou proiect în discuţie. E o babilonie, iar noi suntem rătutiţi rău, ce să mai!", se plânge ţuicarul Matea.

Ţuicarii spun că statul le ia mai mult decât câştigă

Ca şi Gheorghe Matea, un alt ţuicar din sat, Dan Manolescu, s-a lăsat şi el păgubaş. Acum nu mai face decât ţuică pentru consum propriu: "Ca să poţi să faci ţuică la cazan, trebuie să vină reprezentanţi de la Finanţele Publice să-ţi ridice sigiliul. Aceştia te întreabă care este perioada în care vrei să-ţi desfăşori activitatea şi, de obicei, îmi fixez o săptămână. Ei bine, în acea săptămână, Fiscul mă accizează ca şi cum aş lucra la foc continuu, 24 din 24 de ore. El socoteşte că, la două ore, se face un cazan de ţuică, din acela, de trei litri.

Prin urmare, într-o zi, ar trebui să fac 12 cazane, deci 36 de litri de ţuică. Pentru un cazan, oamenii plătesc în jur de 20 de lei. Socotind, pe zi, ar fi 240 de lei care îmi revin. Dar vine statul pe partea cealaltă şi spune - 1,5 euro acciza pe litru, până în 50 de litri alcool pur. Asta, în cazul ţuicii, înseamnă vreo 200 de litri, la vreo 30 de grade. Făcând din nou un calcul, rezultă că, pe zi, pentru cei 36 de litri de ţuică pe care se presupune că-i fac, statul îmi ia aproximativ 180 de lei. Adică eu mai rămân în mână cu vreo 50 de lei. Şi nici cu aceia, căci trebuie să-i bag în lemne, pentru foc la cazan. Ba mai mult, mai scot şi din buzunar, pentru că eu nu lucrez la foc continuu, aşa cum mă taxează statul. Sunt oameni pe care i-am programat la cazan şi nu pot să mai vină, că poate depind şi ei de alţii sau intervin alte probleme. Nu poţi forţa omul să se ţină de cuvânt. Şi-atunci, cum Dumnezeu să te încumeţi să mai faci ţuică, în condiţiile în care statul îşi bate joc de tine?", se întreabă, retoric, Dan Manolescu.

"Eram forţat să nu fiu corect, pentru că dădeam faliment"

Tot Manolescu afirmă că singura variantă în care poţi obţine un profit din această activitate este să furi statul. Iar statul se lasă furat cu plăcere, dar numai dacă îl… motivezi, lucru pe care, susţine Manolescu, a refuzat să-l facă şi s-a lăsat de meserie.

"Există o mafie extraordinară la Direcţia Finanţelor. Ori eşti cu ei, îi mituieşti, ca să te lase fără sigiliu o perioadă mai mare de timp, fără să te accizeze, ori nu eşti cu ei şi renunţi. Eu am renunţat. Practic, eram forţat să nu fiu corect, pentru că altfel dădeam faliment. Unii au ales să meargă pe mână cu statul, alţii, aşa ca mine, au renunţat. Nu ştiu ce festival al ţuicii vom avea anul acesta. Probabil Festivalul ţuicii fără ţuică sau Festivalul ţuicii accizate", ne-a mai declarat Dan Manolescu.

Inspectorii care vor fi prinşi că iau mită, concediaţi

Conducerea Direcţiei Finanţelor Publice a negat că inspectorii care se ocupă cu sigilarea cazanelor de ţuică s-ar fi pretat să ia şpagă de la oameni. "Ce şpagă să le ia? Şpagă în ţuică? Un milion de lei? Nu cred că se pune problema de aşa ceva.

Cel puţin, până acum, nu am avut nicio sesizare de acest gen, nu s-a plâns nimeni de activitatea inspectorilor. Dar dacă vor fi reclamaţii, vom verifica. Cine va fi prins în flagrant i se va desface pe loc contractul de muncă", ne-a declarat Gheorghe Banzea, directorul Finanţelor Publice Argeş.

De mai bine de zece ani mă ocupam cu făcutul ţuicii, dar acum m-am lecuit. Înainte, lucrurile erau clare: plăteai un impozit către stat, aveai autorizaţie şi-ţi vedeai liniştit de treabă. Acum, am preferat să renunţ. Am lăsat cazanul de izbelişte, a început să şi ruginească.
Gheorghe Matea
fost ţuicar

Primăriţa speră să impună brandul ţuicii de Coşeşti

În astfel de vremuri tulburi, primăriţa Elisaveta Tudose vrea să impună pe piaţa naţională brandul ţuicii de Coşeşti. Pe 20 mai va avea loc un nou Festival al ţuicii unde sunt aşteptaţi, ca de obicei, parlamentarii şi administraţia argeşeană, în frunte cu preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu, poreclit de către localnici Nicolae Ţuicăroiu. Primăriţa Tudose ne-a declarat că era cât pe ce să convoace un congres al ţuicarilor la ea în comună, dar că a amânat acest lucru până când va vedea că se va schimba ceva la Finanţe, astfel încât să li se redeschidă oamenilor interesul pentru meseria pe care o practică de ani buni.