Factura aderării, deocamdată costisitoare pentru România

Primele opt luni în Europa au scos mai mulţi bani din ţară decât au adus. România a contribuit de la începutul anului cu 751,7 milioane de euro la bugetul Uniunii Europene. În

Primele opt luni în Europa au scos mai mulţi bani din ţară decât au adus.

România a contribuit de la începutul anului cu 751,7 milioane de euro la bugetul Uniunii Europene. În acelaşi timp, Bruxelles-ul ne-a trimis 343 milioane de euro, ca avans, în ipoteza că vom cheltui ceva fonduri europene.

Ministerul Finanţelor a publicat, la sfârşitul săptămânii trecute, "sinteza execuţiei contribuţiei României la bugetul UE pe anul 2007". Astăzi, 3 septembrie, România va face o plată de 73,83 milioane de euro, ceea ce va ridica la 751,711 suma achitată de la începutul anului. Suma reprezintă peste 60% din plăţile totale de 1,17 miliarde programate pentru acest an.

Plăţile la bugetul UE realizate până acum cuprind resursele proprii tradiţionale (88 milioane - sunt venituri fiscale care aparţin de drept Uniunii Europene, deoarece rezultă din aplicarea Codului vamal Comunitar - taxe vamale cu terţe ţări - şi a Politicii Agricole Comune; resursa bazată pe TVA (95 de milioane, rezultă din aplicarea unei cote uniforme pentru toate statele membre); resursa bazată pe Venitul Naţional Brut (509,3 milioane, suma cea mai consistentă, deşi, oficial, se apelează la această resursă atunci când cele precedente nu acoperă bugetul comunitar); contribuţii pentru corecţia/rabatul acordat Marii Britanii (58,4 milioane de euro).

"Efectul Europa" şi dezechilibrele Dacă pe coloana de ieşiri nu s-au schimbat decât cifrele, pe partea de intrări a apărut un element nou faţă de acum câteva luni, când "Adevărul" realiza primul bilanţ în cifre al aderării. Astfel, în scriptele Finanţelor au apărut primii bani europeni - 343 milioane de euro, la sfârşitul lunii august. Până la sfârşitul anului se va ajunge la 417 milioane de euro, circa 2% din suma totală care va fi primită de România până în 2013 pentru programele operaţionale, cu excepţia fondurilor pentru agricultură. "Este un avans care se acordă, conform procedurilor europene, în fiecare an.

Anul viitor, procentul va fi de 3%, urmând să crească. Ţările din primul val, pentru că au aderat la jumătatea intervalului bugetar, au primit de la început un avans de 10%", explică secretarul de stat Adrian Ciocănea, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene. "Trebuie să ţinem cont de acest lucru când discutăm dacă suntem sau nu contributor net la bugetul european". Balanţa nu conţine însă doar sumele care ţin de buget.

Pe partea de intrări mai trebuie adunate sumele "trase" din fondurile de preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD). Este vorba de banii pentru decontarea cheltuielilor programate în cadrul proiectelor. Se pare că, până la sfârşitul anului viitor, sunt aşteptate intrări de 1,6 miliarde de euro. Dar, chiar dacă aceşti bani ar veni toţi odată, nu ar putea compensa "hemoragiile" economiei private.