FMI ne împrumută iar pentru salarii

FMI ne împrumută iar pentru salarii

A doua tranşă din creditul extern a fost eliberată, iar România a primit şi derogare de la unul din criteriile de performanţă. FMI a decis să închidă ochii la datoriile acumulate de stat în primele şase luni din 2009. În plus, jumătate din următoarele două tranşe vor finanţa deficitul bugetar.

Citeşte şi:

Timişoara: Criza agresivă pune cifre alarmante pe harta şomajului în cea mai prosperă regiune a României

Criza economică pare a fi singura explicaţie pentru indulgenţele primite de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), instituţie extrem de severă în trecut cu respectarea angajamentelor asumate de ţara noastră. România primeşte, cel târziu mâine, 1,85 miliarde de euro, din care jumătate – aproximativ 950 de milioane de euro - vor finanţa deficitul bugetar.

Cealaltă jumătate va intra în rezervele BNR. Potrivit reprezentantului României la Fond, Mihai Tănăsescu, jumătate din următoarele două tranşe vor finanţa deficitul bugetar. „Jumătate din tranşele aferente lui 2009 vor merge spre finanţarea deficitului bugetar, respectiv jumătate din tranşa eliberată luni seară şi jumătate din cea următoare“, a spus Tănăsescu.

Deficitul se face şi din salarii

Finanţarea deficitului bugetar a devenit o sintagmă ce ascunde detalii esenţiale, pentru că la adâncirea acestui deficit a contribuit nu numai scăderea veniturilor la buget, ci şi creşterea facturii salariale în sectorul public.

De la 6% pondere în Produsul Intern Brut (PIB) a salariilor, România a ajuns să plătească în ultimii doi ani 9,5% din PIB pe această componentă. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că guvernul român s-a angajat să rezolve situaţia rezultată din unele „excese“ ce au vizat mai ales cheltuielile publice.

„Iar cel mai mare exces a fost în salariile din sectorul public, care au urcat de la sub 6% din PIB, acum câţiva ani, la 9,5% din PIB în prezent“, a apreciat Franks.

De altfel, executivii FMI au transmis, din nou, autorităţilor de la Bucureşti să taie din cheltuielile publice, dar să nu umble la investiţii şi la protecţia socială.

Fără să fie expliciţi în privinţa definirii protecţiei sociale, experţii Fondului lasă Guvernului loc de manevră pentru a orienta banii către salarii şi pensii, componente ce pot fi privite ca protecţie socială, mai ales în vreme de criză. În plus, luni seară, Guvernul a primit şi derogare de la criteriul privind datoriile acumulate de stat în prima jumătate a anului, cuprins în acordul iniţial.

De ce acordul iniţial? Fiindcă acesta poate suferi modificări, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu, mai ales că board-ul de la Washington a transmis o serie de recomandări noi la adresa României. Acestea se pot transforma în condiţii pentru tranşele viitoare, odată cu cea de-a doua evaluare a Programului Economic, de la mijlocul lunii octombrie.