Exproprierile îngroapă autostrăzile României

Legislativul este acuzat că blochează un proiect de lege care ar urgenta exproprierile Legislaţia haotică, procedurile greoaie de expropriere, jocurile de interese şi contractele cu

Legislativul este acuzat că blochează un proiect de lege care ar urgenta exproprierile

Legislaţia haotică, procedurile greoaie de expropriere, jocurile de interese şi contractele cu dedicaţie ţin România blocată în proiecte de autostrăzi.

Ungurii, care au peste 700 de kilometri de autostradă, şi-au finalizat de mult proiectele şi ne aşteaptă la Szeged şi Debrecen pentru a ne conecta.

La noi, legea exproprierilor, considerată iniţial un atu în vederea deblocării lucrărilor de interes public, se dovedeşte ineficientă. Şi asta pentru că legea nu ia în calcul şi bâlbâielile administrative de la nivelul fiecărei primării. Pentru o autostradă de peste 100 de kilometri problema nu o reprezintă numai numărul mare de proprietari, ci şi încadrarea juridică a terenurilor.

Practica a arătat că autorităţile s-au chinuit aproape doi ani să lărgească cu o singură bandă DN 1, pe tronsonul Bucureşti - Otopeni. "Pentru a găsi şase proprietari pe DN 1 ne-au trebuit şapte luni", spune prefectul Cătălin Deaconescu, membru în Comisia de expropriere pe DN 1. El precizează că nu era vorba decât de teren pentru o bandă, însă cea mai mare problemă este găsirea proprietarului.

"S-au făcut puneri în posesie, iar fermierul sau proprietarul care are terenul respectiv nu a fost să îl intabuleze. Aşa că nu ai o imagine exactă asupra regimului proprietăţii respective", adaugă Deaconescu. Potrivit prefectului, un proprietar nu se prezintă imediat la comisia de expropriere, fiind nevoie de căutarea lui.

Modelul românesc

Eterna lipsă a fondurilor, în sensul "neasigurării ritmice, de către Ministerul Finanţelor, a sumelor necesare construirii autostrăzii Bucureşti-Borş", este una dintre cauzele care duc la întârzierea lucrărilor, precizează directorul juridic al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Alin Goga. Acesta adaugă şi faptul că "legislaţia greoaie din domeniul exproprierilor", dar şi prevederile de mediu duc la întârzieri semnificative. "Mai nou, au fost adoptate OG 57/2007 şi Legea 46/2008. Prima prevede introducerea în programul Natura 2000 a aproximativ 18% din suprafaţa României. În acest procent se regăsesc şi numeroase suprafeţe care stau în calea autostrăzii.

Apariţia Ordonanţei obligă la efectuarea de studii suplimentare de impact asupra mediului, pentru care este nevoie de bani şi timp. Legea 46, adică noul cod silvic, prevede plata unor taxe suplimentare pentru scoaterea anumitor suprafeţe din circuitul forestier. Unele dintre aceste suprafeţe stau în calea autostrăzii, astfel că CNADR va trebui să plătească taxele respective. Bizar este faptul că statul trebuie să plătească aceste taxe, tot către...stat!", explică directorul juridic Goga. Acesta concluzionează că există un proiect privind modificarea legislaţiei exproprierilor, dar care "trenează în parlament"!

Peste 100 de procese la Cluj

Un caz concret de blocare a unor lucrări de importanţă naţională se derulează la Cluj. Numai în acest judeţ sunt peste 100 de procese pe rolul instanţelor, deschise de proprietarii de terenuri nemulţumiţi de preţurile oferite de stat pentru tronsonul Turda - Gilău. Cuantumul despăgubirilor a crescut semnificativ anul trecut, chiar şi de patru ori, în zonele cele mai bune, potrivit lui Ştefan Szobotka, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Astfel, dacă în urmă cu 2-3 ani se ofereau sume de la 6 până la 15 euro pentru un metru pătrat de teren, în funcţie de amplasamentul faţă de nodurile rutiere, în prezent s-a ajuns la sume de până la 30 de euro pentru un mp, în apropierea nodului din comuna Gilău. Chiar şi după creşterea cuantumului despăgubirilor, sătenii nu au renunţat la procese. Pe rolul instanţelor clujene se află peste 100 de litigii, între localnici şi CNADNR.

Exproprierile sunt tardive

Ştefan Szobotka recunoaşte problemele cu proprietarii de terenuri, cu descărcările de sarcină arheologică sau cu deminările, dar respinge acuzaţia reprezentanţilor Bechtel, că nu ar avea la dispoziţie suficient front de lucru pentru a-şi putea onora angajamentele. "Au destule terenuri libere de sarcină, în toate cele trei judeţe, atât în Cluj, cât şi în Bihor şi Sălaj".

Pe de altă parte, Szobotka e de acord că la CNADR se lucrează mai serios doar de anul trecut. "Practic, am ajuns să lucrăm doar pentru proiectele mari de infrastructură. Problema este că nu avem această experienţă de autostrăzi, iar în mod normal, problemele de pregătire a terenurilor trebuiau demarate cu 7 ani avans faţă de lucrările de construcţie", a spus Szobotka.

Expropriaţii de lux

Tot la capitolul birocraţie se regăseşte şi situaţia "expropriaţilor de lux", adică a persoanelor care au cumpărat teren la preţuri mici, de îndată ce au reuşit să afle pe unde vor trece autostrăzile României. Aşa au ajuns unii, cu precădere cei din categoria băieţilor deştepţi, să devină peste noapte expropriaţi de lux, bineînţeles pe banii statului român. Printre zonele în care autorităţile au semnalat acest lucru se află tronsonul Bucureşti - Ploieşti, mai exact Voluntari - Nuci - Ştefăneştii de Jos - Dascălu. Iar printre cetăţenii care au ajuns să deţină, întâmplător, teren în această zonă se numără fiica lui Dumitru Bucşaru, întreprinzătorul George Prelea, afaceristul Robert Negoiţă, dar şi primarul comunei Ştefăneştii de Jos.

Alţii au soluţii la exproprieri

"În Spania, după ce se identifică terenul pe care îl traversează o autostradă, statul îl anunţă pe proprietar prin nişte panouri. Acestea sunt montate aşa încât să nu tulbure proprietatea. El are interesul să vină la negocieri", spune prefectul Cătălin Deaconescu, membru al Comisiei de Exproprieri pentru DN1 . În schimb, la noi, depistarea unui proprietar este o adevărată aventură. "La noi trebuie să baţi din casă în casă. Datele de la primării nu sunt asemănătoare cu cele din teren", este de părere prefectul.

"Ca şi constructor nu poţi intra pe teren. Este ca şi când intri la om în casă. Te dă în judecată şi îţi poate face dosar penal", susţine Dan Besciu, asociat în concernul Spedition UMB-PA&Co-Euroconstruct, care are de executat tronsonul Moara Vlăsiei - Ploieşti din autostrada Bucureşti - Braşov. Potrivit legii, lucrarea poate începe numai dacă proprietarului de teren i s-a făcut oferta pentru cumpărarea terenului de către stat şi i s-au livrat banii în cont.

Pentru a găsi şase proprietari pe DN1, ne-au trebuit şapte luni

Cătălin Deaconescu,
prefectul Capitalei