Examen la economie

Uniunea Europeana a transmis, zilele trecute, Romaniei un mesaj presant. "Sunt necesare reforme rapide", declara Nicolas Bulte, coordonatorul echipei de analiza economica si politica din cadrul

Uniunea Europeana a transmis, zilele trecute, Romaniei un mesaj presant. "Sunt necesare reforme rapide", declara Nicolas Bulte, coordonatorul echipei de analiza economica si politica din cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania. Intr-adevar, timpul nu se scurge in favoarea noastra. In luna august, tehnocratii de la Bruxelles vor incepe redactarea raportului de tara, in care vor fi evaluate progresele facute in ultimul an de economia romaneasca. Daca, pana atunci, Bucurestiul nu va reusi sa convinga executivul european ca meritam statutul de economie de piata functionala, visele noastre frumoase de integrare se vor risipi. Romania nu va ramane, fireste, in afara procesului de extindere a Uniunii Europene. Problema este cand vom fi admisi in selectul club european. Pentru ca Romania sa poata urca in trenul din 2007, asa cum si-au propus autoritatile de la Bucuresti, raportul de tara din acest an va trebui sa ne acorde un asemenea statut, ce echivaleaza cu un adevarat bilet de calatorie, pe care tovarasii nostri de drum, bulgarii, il au deja in buzunar. Guvernul Nastase se pregateste sa informeze Comisia Europeana despre ceea ce a facut pentru ca Romania sa obtina statutul de economie de piata functionala. Documentul care va fi trimis la Bruxelles contine multe informatii concrete, pe baza carora Comisia sa poata lua o decizie. Sunt prezentate evolutii nu numai pozitive, ci si negative, cum ar fi cresterea arieratelor in economie. Nu este mai putin adevarat ca unele actiuni, printre care se afla si privatizarea BCR, sunt prezentate intr-o lumina mai favorabila decat sunt in realitate. Datele despre economia reala sugereaza, insa, ca s-a facut mai mult decat a mediatizat guvernul, care, probabil, de teama reactiilor nefavorabile ale publicului la reforme, a preferat sa treaca neobservate unele actiuni. Progresele in reforma intreprinderii sunt deosebit de importante pentru viitorul nostru european. Deoarece, la nivel macroeconomic, Romania nu sta mai rau decat tarile din primul val de integrare in Uniunea Europeana. Chiar daca inflatia din economia romaneasca este inca mare in raport cu nivelurile din Cehia sau Polonia, nerealizarile din domeniul preturilor sunt compensate de alti indicatori, care se prezinta mult mai bine decat in tarile respective. Romania a ramas in sala de asteptare din cauza intarzierii reformelor structurale in economie. Or, din raportul guvernului rezulta ca si la nivel microeconomic s-au facut cativa pasi importanti. A inceput, de exemplu, restructurarea sistemului termoelectric, in care opereaza acum cinci societati independente. S-au deschis astfel portile competitiei. Piata energiei electrice este deja liberalizata in proportie de 33%. Altfel spus, unul din trei utilizatori poate sa-si aleaga furnizorul de energie electrica. In vederea privatizarii societatilor de distributie Banat si Dobrogea, guvernul a decis ca cei patru investitori calificati sa-si prezinte ofertele pana la 15 iulie. Pentru alte doua societati - Oltenia si Moldova - s-a semnat un contract de consultanta cu Bank of America. Nici reforma societatilor cu probleme din industria prelucratoare n-a stat pe loc. Din cele 63 de intreprinderi cuprinse in programul PSAL-1 cu Banca Mondiala, trei societati mari (Sidex, Alro si Alprom) au fost privatizate. Dintr-un alt grup de cinci intreprinderi cu pierderi mari, doua (Hidromecanica Brasov si Romvag Caracal) au fost privatizate, iar celelalte trei (Tractorul Brasov, Electroputere Craiova si Antibiotice Iasi) sunt pe punctul de a-si schimba forma de proprietate. In programul PSAL-1 sunt inclusi inca cinci colosi cu picioare de lut, care pana nu de mult lasau impresia ca nu pot fi nici restructurati, nici lichidati. In cele din urma, pentru IUG Craiova si Nitramonia Fagas s-au gasit cumparatori, din Siderurgica Hunedoara si Roman Brasov s-au desprins filiale, iar din Clujana au inceput sa se vanda active. De asemenea, au fost privatizate 32 si cele 50 de intreprinderi mai mici din programul cu Banca Mondiala. Nu s-ar putea deci spune ca guvernul nu s-a implicat in restructurarea economiei. Progresele realizate ar putea fi insa considerate la Bruxelles insuficiente pentru a se obtine statutul de economie de piata functionala. De altfel, stadiul reformelor din economia romaneasca permite luarea oricarei decizii. Cine ar dori sa ne sustina la un asemenea examen ar avea destule motive. Dar nici cel care ar vrea sa ne pice n-ar duce lipsa de argumente. Cele mai importante sunt indisciplina financiara a intreprinderilor si prezenta stearsa a institutiei falimentului, fara de care nu poate functiona economia de piata. Din decembrie 1993 si pana in mai 2003, in Romania s-a declarat procedura de lichidare voluntara doar in cazul a 39 de intreprinderi. Nici lichidarea judiciara nu s-a aplicat decat la 353 de intreprinderi, ceea ce inseamna 5% din cele 7.000 de societati care s-au aflat in portofoliul APAPS. Pentru a obtine ceea ce doreste de la Uniunea Europeana, guvernul Nastase trebuie sa ia rapid, asa cum il sfatuiesc si tehnocratii de la Bruxelles, cateva masuri cu mare impact mediatic, care sa incline balanta de partea sa. Actualul cabinet a demonstrat ca este capabil sa dea asemenea "lovituri" cand a privatizat Sidexul si Banca Agricola, care au deblocat raporturile cu FMI si au imbunatatit cooperarea cu institutiile financiare internationale. Lichidarea Siderurgicii Hunedoara sau a uzinelor Roman din Brasov si privatizarea BCR sau a celor doua societati de distributie ar avea acelasi impact asupra Uniunii Europene, care, dupa razboiul din Irak, se gandeste mai mult sa ia decat sa dea statutul de economie de piata functionala celor care au iesit din front.