Europarlamentarii cer protecţie pentru păduri

Magor Csibi şi Cristian Buşoi au solicitat Comisiei Europene să ia măsuri dure împotriva traficanţilor de cherestea

Mai mulţi europarlamentari, printre care  şi românii Magor Csibi şi Cristian Buşoi, au cerut Parlamentului European să  combată exploatarea ilegală de cherestea de pe piaţa europeană. Printr-o declaraţie scrisă, parlamentarii solicită Comisiei Europene să interzică comercializarea pe piaţa Uniunii Europene a lemnului şi produselor din lemn provenite din exploatări forestiere ilegale.

Declaraţia abordează problema defrişărilor care au atins o cotă alarmantă la nivel global, de 13 milioane de hectare pe an, şi reprezintă a treia sursă de gaze cu efect de seră. Fenomenul este în strânsă corelaţie cu tăierile abuzive de păduri şi traficul ilicit de lemn şi produse din lemn în cadrul Uniunii Europene. Chiar dacă defrişările ilegale sunt asociate frecvent cu ţările tropicale, tăierile abuzive de păduri sunt răspândite şi în noile state membre, precum Estonia, Slovacia, România sau Bulgaria.

Sunt necesare 394 de semnături

"Chiar dacă situaţia defrişărilor ilegale în România s-a îmbunătăţit în ultimii ani, încă sunt foarte multe de făcut pentru protejarea pădurilor existente şi pentru reîmpădurirea porţiunilor distruse. Îmi încurajez colegii să susţină declaraţia scrisă care promovează atât un interes naţional, cât şi unul global", a spus Magor Csibi.

Parlamentarii europeni spun că propunerea legislativă trebuie să conţină o definiţie standard a tăierilor ilegale, reguli care să acopere toate produsele pe bază de lemn, un sistem de verificare performant, iar responsabilitatea prezentării dovezii legalităţii lemnului să aparţină companiilor.

Declaraţia scrisă este deschisă pentru a fi semnată de către deputaţii europeni până la data de 7 iulie 2008. Declaraţia scrisă trebuie să întrunească un număr de 394 de semnături pentru a deveni poziţia oficială a Parlamentului European.

Teleorman şi Călăraşi, judeţele cu cei mai puţini copaci

Fondul forestier al României ocupă o suprafaţă de aproximativ 6,5 milioane de hectare, din care pădurile totalizează 6,3 milioane de hectare, iar restul reprezintă terenuri destinate culturilor şi drumurilor forestiere.

Problemele cele mai acute pe care le înregistrează România din punctul de vedere al terenurilor împădurite vizează, în special, zonele din sudul şi estul ţării. Astfel, judeţele cu cele mai mici suprafeţe împădurite din România sunt Călăraşi şi Teleorman, cu 4,2, respectiv 5%, în condiţiile în care media la nivelul ţării este de 26%. Clasamentul judeţelor în care suprafaţa de vegetaţie forestieră este redusă continuă cu Constanţa (5,5%), Brăila (5,7%), Ialomiţa (5,8%), Galaţi (8,3%) şi Olt (9,6%).

La nivel european, România se situează pe locul al 13-lea, sub media europeană de 29,3% suprafaţă împădurită. În ceea ce priveşte ţările similare ca relief şi condiţii climatice, situaţii superioare celei din România se găsesc în Austria, unde suprafaţa împădurită este de 38%, în Cehia şi Slovacia, cu câte 34,7%, şi în Bulgaria – 32,5%. (Cristina Bucureasa)