Europa se teme de un nou scandal între Rusia şi Ucraina

"Avem nevoie de un cadru internaţional pentru a putea face faţă provocărilor legate de securitatea energetică", a afirmat comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, într-un interviu

"Avem nevoie de un cadru internaţional pentru a putea face faţă provocărilor legate de securitatea energetică", a afirmat comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, într-un interviu pentru publicaţia germană "Welt am Sonntag". Potrivit acestuia, o componentă importantă a sistemului european de securitate energetică este Rusia, care, în opinia sa, trebuie să stabilească un set de condiţii clare privind accesul investiţiilor străine în sectorul său energetic.
Oficialul european este de părere că, în această iarnă, a devenit clar faptul că Gazprom nu este capabil să facă faţă unei creşteri bruşte a consumului de gaz în Uniunea Europeană, cu atât mai mult creşterii organice a consumului, generată de dezvoltarea economică a regiunii. Explicaţia, în opinia lui Piebalgs, rezidă în faptul că Rusia, în loc să-şi modernizeze sistemul de transport al resurselor şi să investească în conducte, a preferat soluţia achiziţionării unor alte sisteme de tranzit, pentru a-şi asigura securitatea livrărilor din Asia Centrală.
Securitatea energetică a UE nu mai depinde de Kiev

Declaraţiile lui Piebalgs se constituie într-o încercare de presiune asupra Moscovei, pentru a obţine liberalizarea sectorului energetic rusesc, aflat, în cea mai mare parte, sub controlul statului sau al cercurilor de afaceri apropiate de Kremlin. Aceasta cu atât mai mult cu cât reuniunea pregătitoare a miniştrilor de finanţe din ţările G8, de la Moscova, nu a adus niciun rezultat în această direcţie. În comunicatul final al reuniunii se arată că "mecanismele de piaţă sunt vitale pentru funcţionarea sistemului energetic global", frază ce poate fi interpretată ca o concesie minimă a Rusiei în această privinţa. Mai mult, la conferinţa de presă dedicată rezultatelor reuniunii, ministrul rus de finanţe, Aleksei Kudrin, a ţinut să asigure presa că, de acum înainte, securitatea livrărilor de gaze către Europa este asigurată, indiferent de poziţia Ucrainei. Potrivit acestuia, livrările de gaze către UE sunt independente de cele către Ucraina, între cele două părţi existând acum două contracte, şi nu unul singur, ca până acum. Aceasta este una dintre marile temeri europene, evocată şi de comisarul pentru energie. În acelaşi interviu, Piebalgs a evocat, aşa cum a mai făcut-o la finalul crizei gazului de la începutul acestui an, dependenţa Europei de bunele relaţii între Ucraina şi Rusia. "Un procent de 80 la sută din gazele destinate Europei, arăta Piebalgs, trece prin Ucraina, iar un nou scandal între aceste ţări poate pune în pericol aprovizionarea cu gaz a continentului." Soluţia europeană la toate acestea este liberalizarea pieţei, pentru că, afirmă oficialul de la Bruxelles, oamenii trebuie să înţeleagă că, pe o piaţă lipsită de transparenţă, tendinţa preţurilor este aceea să crească mai mult decât ar face-o în condiţiile existenţei unor mecanisme concurenţiale.

47 la sută dintre europeni vor o politică energetică europeană
Potrivit rezultatelor ultimului Eurobarometru, date publicităţii în ianuarie 2006, 47 la sută din cetăţenii UE se pronunţă în favoarea unei politici comune, în probleme precum securitatea energetică, creşterea consumului de energie şi schimbările climatice. În acelaşi timp, un procent de 37 la sută sunt în favoarea păstrării deciziei la nivel naţional în aceste probleme, iar 8 la sută cred că deciziile cele mai bune s-ar lua la nivelul comunităţii locale.