Europa ne taie din "raţiile" de poluare

România a pierdut o cincime din cota de dioxid de carbon pe care a cerut-o de la oficialităţile europene de la Bruxelles . Creşte factura pe care economia trebuie să o plătească pentru

România a pierdut o cincime din cota de dioxid de carbon pe care a cerut-o de la oficialităţile europene de la Bruxelles .

Creşte factura pe care economia trebuie să o plătească pentru scăderea poluării. Reducerea cotei de CO2 înseamnă implicit reducerea numărului de certificate de emisie de gaze cu efect de seră pe care un poluator le poate poate vinde în schimbul investiţiilor de retehnologizare.

Comisia Europeană a adoptat la sfârşitul săptămânii trecute deciziile privind planurile naţionale de alocare de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2) propuse de România pentru 2007 şi pentru perioada 2008-2012.

Aceste decizii prevăd că, pentru 2007, nu se pot aloca mai mult de 74,8 milioane de tone de emisii de CO2, deci 74, 8 milioane de certificate de emisie CO2. Pentru următorii cinci ani, anual se pot aloca 75,9 milioane de certificate. Acest nivel acceptat reprezintă cu 20,7% mai puţin decât cantitatea propusă de România.

La acest capitol, ne-am putea socoti mai "norocoşi" decât bulgarii, care au primit cu 37,4% mai puţin decât au propus. Dar pentru mai mica economie a vecinilor s-au alocat 42,3 milioane de tone, iar "intensitatea carbonului" (tone CO2 raportate la un milion de euro Produs Intern Brut) a fost stabilită, pentru 2010, la 1697, faţă de 911 în cazul României.

Planul naţional de alocare arată practic cantitatea de CO2 care poate fi emisă de marii poluatori din economie în decursul unui an.

Reduceri de capacitate sau modernizare

Este vorba de poluatorii din domeniul energetic (instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20MW, instalaţii pentru rafinarea ţiţeiului, cuptoare de cocs), din domeniul metalurgiei, din industria cimentului, sticlei, celulozei etc. Aceştia primesc certificate de emisii de gaze cu efect de seră pentru cantitea de CO2 alocată.

Dacă nu se poate încadra în plafon, un poluator fie închide din capacităţile de producţie, fie cumpără certificate de la alt poluator disciplinat care a făcut investiţii pentru retehnologizare şi pentru a polua mai puţin. Astfel, certificatele devin mijloace de stimulare a investiţiilor în depoluare.

După cum notează Comisia, "schema de comercializare garantează reducerea, cu cele mai scăzute costuri din punct de vedere economic, a emisiilor de gaze cu efect de seră produse în sectoarele energetic şi în cel industrial, ajutând astfel Uniunea Europeană şi statele membre să îşi îndeplinească angajamentele în temeiul Protocolului de la Kyoto.

Comisia poate accepta planurile naţionale de alocare integral sau parţial, în funcţie de 12 criterii enumerate în directiva privind comercializarea emisiilor, printre care şi potenţialul tehnologic de reducere a emisiilor.