Europa, liderul luptei împotriva încălzirii globale

Toate ţările lumii încearcă să reducă emisiile de dioxid de carbon, dar în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice se află statele europene Între cele 20 de ţări care au

Toate ţările lumii încearcă să reducă emisiile de dioxid de carbon, dar în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice se află statele europene

Între cele 20 de ţări care au obţinut performanţe importante în lupta împotriva schimbărilor climatice, primele 15 sunt din UE. Pe primul loc e Suedia.

Europa este elevul silitor al "Raportului despre indexul combaterii încălzirii globale" (CCPI) din anul 2008. Clasamentul, realizat anual de către ONG-urile Germanwatch şi Climate Action Network Europe, evaluează performanţa luptei împotriva schimbărilor climatice a 56 de ţări. Aceste state sunt responsabile pentru 90 la sută din emisiile de CO2, la nivel mondial.

Obiectivul primordial al indexului îl constituie creşterea presiunilor politice şi sociale asupra ţărilor care, până acum, nu au reuşit să ia măsuri puternice de combatere a schimbărilor climatice. Primele locuri în acest clasament sunt deţinute de Suedia, urmată de Germania şi Islanda. Ţările care se află în topul poluatorilor mondiali, dar care au obţinut performanţe remarcabile în lupta împotriva încălzirii globale au fost Germania şi India.Aceasta din urmă s-a clasat pe locul al cincilea.

Multe domenii, deja influenţate

Cu toate acestea, lupta nu a fost nici pe departe câştigată. "Chiar dacă toate ţările ar ajunge la performanţa la care au ajuns primele clasate, nu ar fi de-ajuns pentru a evita efectele schimbărilor climatice anunţate", estimau autorii raportului.

Pe termen lung, aceste schimbări vor afecta considerabil climatul global. Ba mai mult, încălzirea globală a început deja să îşi exercite influenţa şi asupra altor domenii precum: oceanografia, ingineria, geochimia, biodiversitatea şi ecologia.

Peste 100 de specii dispar zilnic, calota glaciară se topeşte mai repede decât au prevăzut oamenii de ştiinţă cu ceva vreme în urmă, regimul precipitaţiilor s-a modificat considerabil, fenomenele extreme sunt mai dese şi mai violente decât cu câteva decenii în urmă. Acestea sunt numai câteva dintre fenomenele pe care planeta le resimte din cauza creşterii temperaturilor medii globale.

Hărţile vor trebui modificate

Zonele tropicale s-au extins cu peste 300 de kilometri în direcţia polilor în cursul ultimilor 25 de ani. Aceasta este concluzia la care a ajuns climatologul Dian Seidel de la Administraţia Naţională a Oceanelor şi Atmosferei din Statele Unite.

Trebuie amintit că scenariile climatice cele mai pesimiste prevedeau că această valoare va fi atinsă abia la sfârşitul secolului. Pentru cartografi, zona tropicală este în continuare delimitată de tropicele Racului şi a Capricornului, situate la 23,5 grade latitudine nordică şi, respectiv, sudică. Climatologii însă vor fi nevoiţi ca, în curând, să le definitiveze în funcţie de alte criterii precum: curenţii oceanici, regimul precipitaţiilor sau temperaturile.

Se schimbă clima la nivel global

De exemplu, una dintre schimbările care au intervenit deja constă într-o lărgire a celulelor Hadley, bucle de circulaţie a curenţilor atmosferici situaţi de o parte şi de alta a Ecuatorului. Acestea asigură umiditatea în regiunile ploioase şi provoacă secetă în regiunile aride de la marginea tropicelor.

Toate aceste schimbări conduc la modificări climatice importante ce afectează ecosistemele, agricultura şi resursele de apă din unele regiuni foarte aride. De aceea, Dian Seidel prevede că, dacă deplasarea limitei tropicelor către poli continuă, deşerturile subtropicale ar putea invada zone astăzi foarte populate, precum bazinul mediteraneean, sud-vestul Statelor Unite, sudul Australiei şi al Africii de Sud.

56 de state

- sunt responsabile pentru 90% din emisiile de dioxid de carbon care poluează atmosfera

Care este cea mai curată energie?

În încercarea de a înlocui combustibilii fosili cu surse de energie mai puţin poluante, specialiştii au pus la punct mai multe opţiuni. Multe dintre ele însă se dovedesc a fi mult mai puţin sustenabile decât se credea iniţial.

De exemplu, focul cu lemne poluează la fel de mult ca şi arderea combustibililor fosili. Michael Legrand, de la Laboratorul de Glaciologie şi Geofizică a Mediului din Grenoble, a pus la punct un studiu prin care se îndoieşte că încălzirea cu lemne ar constitui un mijloc de combatere a încălzirii globale.

Studiul prezintă cum combustia biomasei sub diferite forme este responsabilă pentru 70 la sută de poluarea cu CO2 în Europa, în timpul iernii. În plus, în studiu se arată că acest tip de poluare nu se rezumă la contaminarea zonei din imediata apropiere, ci se extinde în toată Europa, de la zero până la 10.000 de metri altitudine.

S-a schimbat sensul circulaţiei oceanice

Sensul circulaţiei Oceanului Arctic s-a inversat de la începutul acestui secol. Observaţia îi aparţine lui James Morison, cercetător la Universitatea din Washington.

Concluzia se bazează pe date obţinute din satelit şi pe măsurători asupra presiunii apei de la fundul oceanelor.

Sensul circulaţiei oceanice depinde în mare parte de salinitate. Diminuarea cu 10 milibari a acestei presiuni şi distribuţia sa la Polul Nord, începând cu anul 2000 scoate la iveală o circulaţie inversă faţă de cum avusese loc până atunci. Această situaţie se va reflecta în regimul precipitaţiilor care se vor modifica.

România se situează pe locul 27 din 56

Ţara noastră ocupă locul 27 în clasamentul privind performanţa de reducere a emisiilor de CO2. Ea se situează astfel după Republica Cehă şi înainte de Spania.

Performanţele ecologice ale României sunt, prin urmare, de valoare medie în ceea ce priveşte străduinţa de a diminua emisiile de dioxid de carbon.

Locul, destul de bun la nivel global, a fost atins îndeosebi prin îmbunătăţirea tehnologiilor din domeniul industriei.

Noile tehnologii le-au înlocuit pe cele vechi, utilizate în anii "Epocii de Aur".

Pe ultimul loc în rândul statelor membre UE se află, din acest punct de vedere, Luxemburg, care ocupă locul 54 între cele 56 de state din întreaga lume incluse în clasament.

Ţările în curs de dezvoltare pot creşte în clasament prin promovarea politicilor de mediu recomandate.

Vapor pus în mişcare cu vânt şi soare

Schimbările climei din motive antropice antrenează necesitatea unei schimbări de atitudine a oamenilor faţă de resursele naturale exploatate iresponsabil până acum. Deja ingineria proiectează şi execută tehnologii "verzi".

De exemplu, Volitan, un vapor proiectat de doi ingineri turci, este propulsat integral cu energie curată. Acesta are o lungime de 32 de metri şi este pus în mişcare cu ajutorul vântului şi al soarelui.

Două aripi laterale acoperite cu panouri solare asigură energia care alimentează o baterie şi două motoare electrice situate sub aripile inferioare. Volitan poate naviga cu vânturi ce ating aproximativ 110 km/h.