Europa înseamnă libertate şi solidaritate

Ziarul Adevărul a hotărât ca, în ediţia de astăzi, să cedeze locul cuvenit de obicei editorialului în favoarea mesajului preşedintelui Comisiei Europene la împlinirea a 50 de ani de la

Ziarul Adevărul a hotărât ca, în ediţia de astăzi, să cedeze locul cuvenit de obicei editorialului în favoarea mesajului preşedintelui Comisiei Europene la împlinirea a 50 de ani de la fondarea Uniunii. Este modul nostru de a marca acest moment, dar şi un angajament propriu privind atitudinea şi conduita acestui ziar.

In urmă cu 50 de ani a luat naştere un nou capitol în istoria europeană. La a 50-a aniversare a Tratatelor de la Roma, ne putem aminti de realizări fără precedent. De asemenea, trebuie să fim pregătiţi pentru noi provocări. Europa a fost, de-a lungul ultimilor 50 de ani, o forţă pozitivă. Această aniversare este prilejul să reînnoim proiectul nostru comun care, în era globalizării, este mai important decât oricând.

Argumentele în favoarea proiectului european rămân în continuare convingătoare. Aş putea explica raţiunile pentru o abordare comună a politicii energetice şi a protecţiei climatului. Aş putea arăta de ce avem nevoie de piaţa unică europeană dacă vrem să armonizăm creşterea economică şi dreptatea socială. Sau aş putea apăra nevoia de a construi o Uniune Europeană puternică şi eficientă, capabilă să modeleze globalizarea în funcţie de valorile şi interesele europene.

Dar, cu această ocazie, doresc, înainte de toate, să mă concentrez asupra valorilor care definesc mai mult decât oricare altele Uniunea Europeană şi istoria sa: libertatea şi solidaritatea.

De-a lungul acestor 50 de ani, Uniunea Europeană a fost un exemplu şi o forţă de libertate şi solidaritate. Permiteţi-mi să ilustrez acest fapt cu două momente definitorii din viaţa mea.

Prima a fost Revoluţia portugheză din 1974. Aveam doar 18 ani. Ca majoritatea tinerilor din Portugalia, voiam să scap de dictatura care îmi priva compatrioţii de ceea ce alte ţări din Europa de Vest aveau deja. Nu aveam voie să citim cărţile sau să scriem articolele pe care le voiam. Activitatea politică era controlată de forţele de securitate. Trăiam într-o societate închisă şi retrogradă. Revoluţia a schimbat toate aceste lucruri. Şi, datorită solidarităţii democraţiilor occidentale, datorită perspectivei de a deveni membru al familiei europene, libertatea a triumfat în ţara mea în acelaşi timp ca şi în Spania şi în Grecia.

A doua experienţă a fost schimbarea din Europa Centrală şi de Est, din anii 1980 şi 1990, clădită pe hotărârea de care au dat dovadă în lupta pentru libertate Budapesta, în 1956, şi Praga, în 1968, iniţiată în Polonia şi care a culminat în 1989 prin căderea Zidului Berlinului şi a Cortinei de fier. Şi în acest caz, ţelul urmărit a fost libertatea, iar Europa a fost exemplul. Şi iarăşi solidaritatea s-a dovedit esenţială.

Graţie acestor experienţe, am înţeles că Europa înseamnă libertate şi solidaritate. Şi nu doar pentru câţiva, ci pentru toţi europenii. Ce a început în 1950 cu şase membri fondatori s-a extins în ultimii 50 de ani în nordul şi sudul, estul şi vestul continentului nostru.

Am fost mândru să fiu preşedintele Comisiei Europene când am realizat marea extindere din 2004-2007. Această extindere a arătat încă o dată că perspectiva integrării europene încurajează şi consolidează libertatea prin solidaritate. Astăzi, în această minunată Europă deschisă, cetăţenii sunt liberi să creadă şi să spună ce gândesc, să trăiască şi să călătorească unde doresc.

Una din marile reuşite ale Uniunii Europene este naşterea unui adevărat spirit european, coexistent identităţii naţionale, regionale şi locale. Integrarea europeană nu a pus capăt acestei diversităţi, dimpotrivă, a accentuat-o. Prin construirea unei ordini legale, politice şi economice comune pe fundamentul Tratatelor de la Roma, ne putem trăi diferenţele ca pe o sursă de îmbogăţire reciprocă.

Sute de ani, statele europene s-au războit unul cu altul. Acum trăim în pace. Nu o pace pusă sub semnul ameninţărilor reciproce. Astăzi ne bucurăm de pace în libertate şi solidaritate. Acesta este cu adevărat un experiment unic în istorie. Generaţiile noastre au privilegiul de a trăi visul înaintaşilor noştri. Însă nu trebuie să luăm acest fapt ca de la sine înţeles. Dimpotrivă, trebuie cultivat cu multă grijă.

Acest spirit al înnoirii, al libertăţii şi solidarităţii ne va îndruma pe şefii de stat şi de guvern ai statelor membre, pe preşedintele Parlamentului European şi pe mine, în calitate de preşedinte al Comisiei, când ne vom reuni la 25 martie, la cincizeci de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Declaraţia de la Berlin nu va fi un act nostalgic, ci unul de angajament. Ne vom angaja să păstrăm şi să promovăm Europa ca pe locul în care e cel mai bine să trăieşti, ca pe o societate şi o economie deschise, ca pe un efort de a realiza coeziunea socială şi economică; pentru a avea o Europă a rezultatelor, pentru a ne asigura că instituţiile noastre sunt democratice, eficiente şi responsabile, pentru a ne promova valorile şi a ne asuma responsabilităţile în lume. Ne vom angaja să definim rolul Europei: acela de a fi în slujba cetăţenilor săi.