Europa a dat de gustul legumelor din România

Seminţele româneşti au fost recunoscute pe plan internaţional, în timp ce direcţia de horticultură din Ministerul Agriculturii e pe cale de desfiinţare "Ţăranii români posedă o

Seminţele româneşti au fost recunoscute pe plan internaţional, în timp ce direcţia de horticultură din Ministerul Agriculturii e pe cale de desfiinţare

"Ţăranii români posedă o autonomie alimentară pierdută în Occident", s-a spus la reuniunea de la Halle, unde calitatea seminţelor de pe plaiurile mioritice a fost recunoscută de cei care le cunosc, după cum arată Hotnews. Confirmarea vine din partea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură şi Floricultură de la Vidra, care produce seminţe pentru 75% din suprafaţa cultivată din România.

Poate mulţi aţi călătorit şi aţi avut ocazia să simţiţi gustul legumelor ori fructelor altor ţări, care nu seamănă niciodată cu cele "de-acasă". Deşi specializaţi, organizaţi şi cu standarde de calitate ridicată, nu mulţi europeni reuşesc să ne depăşească în soiuri de calitate, mai ales la legume.

Site-ul Hotnews prezintă detalii ale unei întâlniri de la Halle, unde au participat şi membrii unor asociaţii din Franţa, întorşi dintr-o vizită în România.

Francezii au vizitat sate din Cluj şi Bistriţa

Francezii au vizitat ţărani din judeţul Cluj şi Bistriţa, au vorbit cu localnici şi cu autorităţile locale. "Interesul acestei călătorii a fost să arătăm că, deşi la periferia sistemului european, ţăranii români sunt de fapt purtătorii unor alternative viabile şi ai unor soluţii concrete. Ei posedă o autonomie alimentară care în agricultura occidentală s-a pierdut în totalitate", au spus oficialii delegaţiei.

Este bine de ştiut că în România, Institutul de la Vidra produce seminţe recunoscute în Europa, cu performanţe remarcabile. De exemplu, pentru soiurile de gogoşari (Asteroid şi Cornel), ca şi pentru soiul de vinete Luiza, rezultatele arată producţii de 40 de tone/ha, respectiv de 50 de tone/ha, mult peste media europeană. Pe baza seminţelor institutului, compania Petrosu din Brăila - unde se găseşte cel mai mare cultivator de legume în câmp (500 de ha) - a avut rezultate foarte bune. Bun cunoscător al agriculturii tradiţionale româneşti, Friedrich Wilhelm Graefe zu Baringdorf, vicepreşedintele Consiliului de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, apreciază că România deţine cea mai mare varietate de plante regionale şi tradiţionale din Europa: o "adevărată comoară."