Această Europă care ne enervează

In timp ce liderii politici apucă Europa de coadă pentru a-şi trosni adversarii cu ea în moalele capului, românilor simpli li se dau, tot mai des, motive să înjure printre dinţi mult dorita

In timp ce liderii politici apucă Europa de coadă pentru a-şi trosni adversarii cu ea în moalele capului, românilor simpli li se dau, tot mai des, motive să înjure printre dinţi mult dorita aderare.

În numele Europei, producătorii de brânză s-au trezit hăituiţi prin pieţele României, după ce responsabilii de la Bucureşti au confundat "piaţa locală" cu judeţul. În numele Europei a fost oprită aiurea transhumanţa. În numele Europei - de fapt, împotriva ei! - s-au impus taxe şmechereşti pe maşinile de mâna a doua. În numele Europei se pune lacăt pe frizeriile şi coafurile de cartier - este mai comod aşa decât să controlezi temeinic respectarea normelor de igienă în acele locaţii. Trepăduşi de pe la tot felul de direcţii, copleşiţi de propria lor importanţă, le cer ţăranilor să vină cu programele imprimate pe dischete - că doar am intrat în Europa! Şi apoi se întreabă de ce sătenii îşi fac rânduri de cruci! Unde mai pui că îi mai ameninţăm şi noi, prin presă, cu tot felul de prostii - cum că nu mai au voie să-şi facă ţuica sau să-şi taie porcul! Şi, în timp ce ziaristul face mişto, politicianul şi funcţionarul aplică normele europene ca pe vremuri programul partidului: cu "heirup!", cu "înainte, tovarăşi". Măsoară cu micrometrul, trasează cu creta, taie cu toporul. Să fim serioşi: nu frizerul care s-a "privatizat" fiindcă s-a săturat să mai lucreze pe te miri ce la "Igienă" ne ameninţă nouă viitorul european. Nici ciobanul, nici gospodarul, nici românul care vrea să-şi schimbe Dacia lui de zece ani cu un Opel rulat şapte ani în Germania.

Mai bine să ne uităm la lipsa de viziune a politicienilor, la certurile lor sterile şi la incapacitatea lor de a construi un proiect pentru următoarele decenii. Ei împiedică România să aibă acces la fondurile care i se cuvin ca stat membru, din cauza lor nu avem structuri administrative capabile să imagineze şi să gestioneze proiecte. Iar aici nu este vorba despre obiectivele majore - de acestea vor avea grijă guvernul şi marile companii -, ci de cele mici şi mijlocii, care contribuie direct la o viaţă mai bună pentru oameni. Aici, un drum, colo, o reţea de canalizare, dincolo, o şcoală, o făbricuţă. Nu-i mare filosofie la mijloc. Europa aceasta, în care ne-am căznit să intrăm, este doar un proiect pentru oameni.

Din păcate, ameninţăm să fim iarăşi atipici, tocmai din cauza celor puşi să aplice ori să explice proiectul european. Şi, în loc să repetăm poveştile de succes ale altor naţiuni, riscăm să transformăm o idee generoasă într-un instrument de enervat lumea.