Europa ne ia in carca

"Romania si Bulgaria se pot baza pe corectitudinea procesului de extindere a UE, deoarece, chiar si dupa extinderea de anul viitor, procesul va continua pe aceeasi baza care se aplica in negocierile

"Romania si Bulgaria se pot baza pe corectitudinea procesului de extindere a UE, deoarece, chiar si dupa extinderea de anul viitor, procesul va continua pe aceeasi baza care se aplica in negocierile cu cele zece state viitoare membre". "Pentru ca aderarea sa aiba loc in 2007, un tratat comun de aderare pentru Romania si Bulgaria trebuie semnat cel mai tarziu catre sfarsitul lui 2005, ceea ce inseamna ca negocierile vor trebui finalizate in timp util, inainte de acest termen". Sunt fraze care se regasesc in Raportul Comisiei Europene dat publicitatii ieri la Bruxelles. Ele arata o sansa extraordinara si neasteptata pentru Romania. Dupa toate manevrele greu de digerat ale Bucurestiului fata de Europa si nucleul sau dur franco-german, dupa mentinerea in functie pana in ceasul al 13-lea al unui ministru al Integrarii Europene acuzat de fraude, Uniunea Europeana a luat decizia, consfintita in scris si in raportul de tara din 2003, de a integra Romania si Bulgaria. Practic, daca anul viitor nu se intampla un fapt cu totul deosebit - cum ar fi, de exemplu, venirea la putere a extremistilor -, Europa ia pur si simplu in carca Romania pentru a o aduce inapoi in lumea civilizata. Ca si in cazul NATO, decizia UE nu se bazeaza pe indeplinirea criteriilor de aderare formal necesare. Este vorba, pur si simplu, de o decizie politica. Asa cum fara 11 septembrie sansele Romaniei de a fi integrata in NATO ar fi ramas pur teoretice, tot asa fara aceasta decizie politica Romania ar fi ramas la portile Europei. De altfel, Raportul Comisiei Europene are doua paliere distincte: unul politic, unde exista si angajamentul fata de tara noastra, si unul tehnic, unde se face o radiografie a situatiei reale din Romania si se arata ce trebuie facut pentru ca din punct de vedere economic si legislativ sa devenim compatibili cu restul Uniunii. Peste timp, Europa face astfel pentru Romania un gest reparator fata de Yalta, unde tara noastra a fost plasata imoral si nejustificat sub cizma sovietica. Dar nu resorturile care tin de moralitate determina deciziile politice majore de astazi. In cazul Romaniei, Europa ramane consecventa cu abordarea pe care o are inca din 1999. Atunci, dupa razboiul NATO-Iugoslavia, dupa ce la o jumatate de secol de la al doilea razboi mondial avioanele au bombardat din nou orase europene, in decembrie, la Helsinki, liderii celor 15 au hotarat invitarea Romaniei si Bulgariei la negocierile de aderare la UE, chiar daca nu indeplineau criteriile necesare. A fost un moment de profunda schimbare, fiindca pana atunci in cazul Consiliului Europei sau in cazul NATO, Romaniei i se cerea sa faca singura progrese, dupa care sa se prezinte la admitere. Acum, Romania este intai ajutata si apoi supusa examenului. Europa avea indreptatirea sa nu-si asume angajamente fata de Romania pentru 2004, 2005 sau 2007. Si, totusi, a facut-o. Europa era indreptatita sa nu anunte, in modul categoric in care a facut-o, faptul ca admiterea primilor zece candidati la 1 mai anul viitor nu va stanjeni admiterea Romaniei si Bulgariei, si totusi a facut-o. Ce anume a determinat oare Europa sa ia asemenea decizie? S-ar putea crede ca interesul mai mare pe care Washingtonul l-a aratat Romaniei in ultimul an a determinat Bruxellesul sa fie mai ingaduitor si mai deschis catre Bucuresti. In realitate, Romania nu a ajuns atat de importanta incat sa tina balanta puterii intre Europa si America. Atitudinea Uniunii Europene trebuie mai degraba cautata in resorturile interne ale politicii comunitare. Liderii UE si-au asumat, pe propria raspundere, in urma cu patru ani, aducerea celor doua tari sud-est europene inapoi in Europa. Acum trebuie aratat inclusiv in interiorul tarilor europene ca alegerea nu a fost gresita. Apoi, schimbarile de dupa 11 septembrie au dat o valoare mai mare Romaniei si Bulgariei. Europa este constienta de faptul ca pentru propria securitate trebuie sa pompeze bani aici. Iar Romania primeste deja peste un miliard de euro anual cadou pentru dezvoltare. Si atunci este mai bine, din toate punctele de vedere, ca Romania si Bulgaria sa fie urmarite si ajutate in interiorul Uniunii, si nu in afara ei. Romania va reprezenta granita de sud-est a Europei. Daca ea nu va deveni o tara puternica si prospera, capabila sa opreasca si imigrantii ilegali, dar si teroristii, nu atat Romania va avea o problema, ci Europa, in ansamblul sau. Dincolo de planul politic, Europa nu a fost legata la ochi cand a scris raportul. Sunt criticate Justitia si privatizarea din energie, sunt mentionate reformele incipiente dar inca nesatisfacatoare din administratie, se face o analiza pertinenta a fenomenului coruptiei - desigur nu din punctul de vedere al moralitatii, asa cum ar putea crede majoritatea romanilor, ci ca o frana in formarea economiei de piata functionala din Romania - sunt analizate problemele legislative care mai trebuie solutionate. Tonul Raportului nu este insa critic, ci constructiv. El nu este redactat in sensul "uite de ce nu intrati", ci "iata ce mai trebuie facut". Cel mai mare pericol pentru tara noastra ar fi ca guvernul Nastase sa considere acest raport un triumf al actualei guvernari. Fara sa fie contestate progresele facute de Romania in ultimii trei ani, Guvernul Nastase ar trebui sa ia in consideratie, in ciuda anului electoral, chestiunile care trebuie indreptate. Sa ia masuri radicale acolo unde raportul arata ca este nevoie, sa raspunda, fie si partial, increderii pe care, din nou, Europa nu a ezitat sa ne-o acorde.