Eurofondurile accesate de Primăria Cluj: 1 €/persoană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Primăria Cluj-Napoca se află pe un loc codaş în topul oraşelor din Ardeal în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile accesate de la Uniunea Europeană În cei patru ani de "guvernare" Boc,

Primăria Cluj-Napoca se află pe un loc codaş în topul oraşelor din Ardeal în ceea ce priveşte fondurile nerambursabile accesate de la Uniunea Europeană

În cei patru ani de "guvernare" Boc, primăria clujeană a obţinut de la UE câte un euro pe cap de locuitor. Primăria Satu Mare a obţinut
de 282 de ori mai mult.

În Ardeal, situaţia fondurilor europene în perioada 2004-2008 diferă de la primărie la primărie. Municipalitatea Sătmarului a obţinut cele mai mari sume de bani de la UE - 32,5 milioane de euro. În schimb, primăria aşa-zisei capitale a Ardealului, Cluj-Napoca, a reuşit contraperformanţa de a accesa, în calitate de solicitant, numai 350.000 de euro.

Raportat la cei 317.953 de locuitori ai municipiului Cluj-Napoca, suma de 350.000 de euro obţinută de primărie reprezintă cam un euro pe cap de locuitor. Din banii UE s-ar fi putut realiza, spre exemplu o centură ocolitoare, în schimb, Primăria Cluj-Napoca a reuşit să acceseze contravaloarea unui pachet de napolitane pentru fiecare clujean.

Cel mai valoros proiect care se află în portofoliul primăriei clujene a fost implementat în 2007 şi se referă la sprijinirea a două centre de zi pentru copii, cu 166.000 de euro. Pe de altă parte, cel mai important proiect al Primăriei Satu Mare a fost modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă pentru care UE a alocat 26,52 milioane euro.

Cluj-Napoca nu numai că pierde competiţia cu alte municipii reşedinţă de judeţ din Ardeal, dar este depăşit chiar de un oraş din judeţ, de zece ori mai mic - Dejul - care a obţinut de la UE nu mai puţin de patru milioane de euro.

"Moştenirea de tristă amintire"

De ce nu a obţinut primăria clujeană mai mulţi bani de la UE? Purtătoarea de cuvânt a Primăriei, Raimonda Boian, dă vina pe moştenirea de tristă amintire a administraţiei Funar. "Nu s-au accesat foarte multe fonduri europene în perioada 2004-2008 pentru că proiectele trebuia să fie depuse înainte de 2004.

De exemplu proiectele pe fondurile PHARE 2004-2006 trebuia depuse înainte de 2004. În 2004, Agenţia de Dezvoltare Nord Vest (ADRNV) a spus că niciun proiect depus de administraţia Funar nu este eligibil", explică Raimonda Boian.

Pe lângă aceasta, Boian arată că primăria nu a putut ajunge la anumite tipuri de fonduri accesate de alt municipii din Ardeal pentru că nu avea în portofoliu anumite obiective cum ar fi canalizarea. "Adevărul" a solicitat ADRNV o listă cu programele lansate şi implementate în perioada 2004-2008 pentru care o primărie de municipiu putea depune proiecte.

Din listă rezultă că la dispoziţia primăriilor din zona de Nord-Vest a ţării - zonă în care este inclus şi municipiul Cluj-Napoca - au stat aproximativ 200 de milioane de euro.

Aceasta în condiţiile în care directorul ADRNV, Claudiu Coşier a susţinut că sumele accesate prin ADRNV reprezintă numai o treime din fondurile care pot fi accesate de la UE. Deci, din 600 de milioane de euro disponibili, primăria clujeană a accesat 350.000 de euro.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite