Eticheta "bio" vinde orice

Specialiştii trebuie să fie mai atenţi la invazia produselor care se pretind a fi "organice", fără a îndeplini condiţiile. Anul 2007 a fost cel în care oamenii de ştiinţă s-au întrecut

Specialiştii trebuie să fie mai atenţi la invazia produselor care se pretind a fi "organice", fără a îndeplini condiţiile.

Anul 2007 a fost cel în care oamenii de ştiinţă s-au întrecut în a ne spune că trebuie să mâncăm cât mai "organic". Producătorii s-au întrecut să fie la "modă", dar după analizele efectuate pe multe produse au apărut o mulţime de controverse.

Laptele nefiert şi alimentele ecologice în general sunt, teoretic, mai scumpe, dar mai sănătoase. Dar de multe ori nu e chiar aşa. Analiştii pieţei de profil prognozează că, în anul 2008, se vor înmulţi produsele bio, dar multe dintre ele vor fi ecologice doar pe etichete.

În aproape toate ţările globului, oamenii fac uneori kilometri întregi pentru a găsi lapte crud, neprelucrat, pe care îl cumpără direct de la producători. Fermierii îşi riscă de multe ori afacerea atunci când vând la poarta casei lapte şi produse derivate care nu au trecut prin filtrul medicului veterinar. Totul se întâmplă tacit, fiecare îşi asumă riscurile şi, de multe ori, autorităţile închid ochii.

Laptele nepasteurizat, folosit direct de la sursă, a fost unul dintre subiectele controversate, în materie de hrană ecologică, în anul ce abia s-a încheiat. Cei care îmbrăţişează această teorie susţin că pasteurizarea distruge enzimele şi bacteriile din lapte, îl face mai puţin hrănitor, iar gustul său incomparabil are mult de suferit în urma prelucrării la scară industrială.

Cei care se opun consumului de lapte crud, inclusiv medicii sau Protecţia Consumatorului, aduc, şi ei, argumente în sprijin. Bacteriile care provoacă boli intestinale sunt germeni ce nu pot fi îndepărtaţi din lapte decât prin procesul de pasteurizare. Dezbaterea asupra acestor probleme considerate de fiecare în parte la fel de importante va continua, cu siguranţă, şi în 2008.

Laptele crud sau pasteurizat va fi în continuare cap de afiş în preocupările specialiştilor care vor încerca, fiecare, să-şi impună punctul de vedere. Autorităţile vor încerca, la rândul lor, să-i determine pe oameni să nu-şi pună viaţa în pericol, emiţând legi pentru Protecţia Consumatorului.

Care alimente sunt naturale

Regulile pentru etichetarea alimentelor organice sunt foarte stricte în întreaga lume. Dar când vine vorba despre ce este cu adevărat natural sau nu, ori despre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească acest tip de hrană, părerile sunt împărţite, ba mai mult apar tot felul de experţi. Carnea bio, de exemplu, cea de pui sau cea de porc, ca să îndeplinească standardele, trebuie să fie cât mai puţin procesată, iar producătorii trebuie să înscrie pe etichetă modul în care o fac.

Dar nimeni nu poate să fie sigur dacă adevărul stă scris pe etichete şi dacă producătorii nu strecoară şi alte substanţe în produsele lor. Astfel apar semne de întrebare. Ce înseamnă, de fapt, carne bio? Şi cum procesarea acesteia poate fi minimă? Soluţia de sodium cu care sunt injectaţi puii poate fi socotită naturală, de exemplu? Carnea roşie este tratată cu monoxid de carbon pentru a părea mai proaspătă. Este, oare, acesta un procedeu natural?

Iată doar câteva din întrebările la care specialiştii vor trebui să răspundă în acest an. Ar trebui revizuit termenul natural folosit pe etichetele bio, iar procedeele folosite de producătorii care susţin că scot pe piaţă astfel de produse vor fi analizate şi, probabil, modificate. S-ar putea ca multe mituri să cadă în ceea ce se numeşte alimentaţie sau hrană naturală.

Securitatea alimentară, în pericol

Chiar în această lună, Administraţia Mondială a Medicamentelor şi Hranei a dat publicităţii un raport prin care afirmă că vor fi luate măsuri serioase cu privire la hrana pe care o livrează marile companii şi la modul de etichetare a acesteia. Ambalajele de plastic sunt şi ele privite cu neîncredere, iar bolile pe care le pot provoca vor fi, de asemenea, studiate.

Dar chiar şi deciziile acestui for internaţional sunt privite cu neîncredere, pentru că responsabilităţile sale cresc, iar bugetul pe care îl are va descreşte. Hrana contaminată de până acum, ambalajele care nu oferă o securitate absolută, cazurile tot mai dese de diabet şi medicamentele care uneori fac mai mult rău decât bine, toate acestea conduc la concluzia că tocmai aceia care ar trebui să vegheze asupra sănătăţii publice dau rateuri.

Ambalajele de plastic sunt şi ele privite cu neîncredere, iar bolile pe care le pot provoca vor fi, de asemenea, studiate. Dar chiar şi deciziile acestui for internaţional sunt privite cu neîncredere, pentru că responsabilităţile sale cresc, iar bugetul pe care îl are va descreşte.

Hrana contaminată de până acum, ambalajele care nu oferă o securitate absolută, cazurile tot mai dese de diabet şi medicamentele care uneori fac mai mult rău decât bine, toate acestea conduc la concluzia că tocmai aceia care ar trebui să vegheze asupra sănătăţii publice dau rateuri.