Eroii căzuţi pentru Basarabia, onoraţi de Regele Mihai

După 65 de ani, Regele Mihai I s-a întors în Basarabia. În 1941, primea onorul din partea armatei care eliberase pământul românesc de dincolo de Prut. În 2006, regele le-a adus un omagiu

După 65 de ani, Regele Mihai I s-a întors în Basarabia. În 1941, primea onorul din partea armatei care eliberase pământul românesc de dincolo de Prut.
În 2006, regele le-a adus un omagiu celor care au căzut la datorie. La 40 de kilometri de graniţa cu România, pe o pantă abruptă, sunt îngropaţi peste o mie de eroi căzuţi în luptele de la ţiganca. Crucile sunt aşezate simetric, străjuite la un capăt de o poartă maramureşeană, iar la celălalt capăt, de o troiţă din lemn. MS Regele Mihai şi AS principele Radu au fost aşteptaţi de peste o mie de basarabeni, veniţi special pentru acest eveniment. "Era tânăr, frumos", îşi aminteşte un bătrân. Când l-au văzut din nou pe rege, feţele oamenilor s-au luminat şi au început să-i scandeze numele. Regele a trecut prin mulţime, sub aplauze. "Întotdeauna a fost serios", mai spune un alt bătrân. Nu a rostit niciun discurs. A stat ca la armată în timpul ceremoniei, după care s-a îndreptat spre poarta cimitirului, unde a tăiat panglica. În public, femeile care purtau tablouri ale reginei-mamă încercau să ajungă cât mai aproape de scenă, ca să-l vadă pe cel care a fost suveranul lor.

Crucile românilor, folosite la fundaţia unui sovhoz
Timp de 60 de ani, soldaţii căzuţi în luptă n-au avut parte de linişte în cimitirul de la ţiganca. Mai întâi, ostaşii au fost îngropaţi într-un cimitir de campanie, care nu avea mai mult la 700 de metri pătraţi. Când au venit comuniştii la putere a început procesul de dezafectare a cimitirului. Cele 120 de cruci din beton, instalate pe Aşezământul Naţional "Regina Maria", au fost scoase şi folosite la fundaţia unui sovhoz. În anii din urmă, din cauza intemperiilor, oasele militarilor înhumaţi aici au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea. Odată cu refacerea cimitirului, în 2005, de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, eroii şi-au găsit somnul de veci.

La ţiganca, lupte ca în Stalingrad
Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941, în capul de pod ţiganca, au fost comparate cu marile bătălii purtate de armata română la Odessa, Stalingrad sau în Crimeea. Teodor Halic, acum general de corp de armată, avea în 1941 doar 20 de ani. "Luptele au început pe 4 iulie şi au durat până pe 18 iulie. Când sovieticii au bătut în retragere, noi am început urmărirea. Terenul era cu totul impracticabil", îşi aminteşte fostul comandant de pluton.