Emigraţia sărăceşte estul Europei

Analiştii atrag atenţia asupra riscului ca statele din Europa Centrală şi de Est să nu mai prindă din urmă niciodată ţările din Vest, din cauza exodului de specialişti. Plecarea masivă

Analiştii atrag atenţia asupra riscului ca statele din Europa Centrală şi de Est să nu mai prindă din urmă niciodată ţările din Vest, din cauza exodului de specialişti.

Plecarea masivă a forţei de muncă specializate către statele dezvoltate ale Uniunii Europene va avea repercusiuni în ţările din estul continentului. Acesta este principalul motivul pe care raportul din ediţia online a publicaţiei EUObserver îl consemnează a fi la baza decalajului economic dintre ţările puternic industrializate ale UE şi cele în curs de dezvoltare. Deocamdată România nu se află într-o situaţie-limită, chiar dacă lipsa specialiştilor din mai multe domenii a început să fie resimţită.

ările din Europa Centrală şi de Est riscă să nu mai prindă din urmă niciodată statele din Europa de Vest, atâta vreme cât potenţialul de creştere economică pe termen lung în regiune este subminat de o creştere a diferenţei de capital uman faţă de vestul continentului, se arată într-un raport al grupului de analiză al Consiliului Lisabona, cu sediul la Bruxelles. "O economie nu mai trebuie să fie gândită doar din punctul de vedere al eficienţei. Pentru a fi competitivă cu ţări din Europa de Vest şi Asia, economia trebuie să se bazeze şi pe inovaţie", spune Peer Ederer, coordonatorul studiului.

"Opriţi pensionările timpurii!"

Printre problemele identificate se numără scăderea demografică, exodul creierelor, rata ridicată a şomajului, investiţii neadecvate în educaţie şi neglijarea abilităţilor celor încadraţi în muncă care au depăşit vârsta de 45 de ani. "Opriţi pensionările timpurii, reduceţi rata şomajului, stimulaţi munca part-time. Ţineţi-i la muncă, aduceţi-i la muncă, în orice chip posibil", spune Ederer.

De asemenea, lipsa de investiţie în oameni care au depăşit vârsta de 45 de ani, aproape o treime din populaţie, duce la crearea unei "generaţii pierdute".
În ce priveşte sistemul de învăţământ, el este mai mult sau mai puţin conform cu cel al ţărilor vestice, dar este loc de îmbunătăţiri, indică studiul citat.

Raportul arată că şi statele membre care înregistrează o situaţie mai bună - Slovenia, Republica Cehă, Estonia şi Lituania - au puţine şanse în a atinge standardele vestice de trai în următorii 20 de ani. "Capitalul uman este considerat un factor determinant în atingerea obiectivului economic european şi anume transformarea UE într-o economie bazată pe cunoaştere", se mai arată în studiul grupului de analiză al Consiliului Lisabonei.

Grupul de analiză al Consiliului Lisabona nu menţionează explicit România printre ţările cu probleme deosebite. Dar, în general, notele acordate de evaluatorii europeni situaţiei socio-economice indică destul de clar că nu ne aflăm nici măcar în apropierea standardelor vestice. "Sunt câteva domenii în care a apărut penuria de specialişti - şi aici m-aş referi doar la construcţii şi la sănătate.

Însă populaţia României permite o reînnoire a specialiştilor care pleacă. În plus, nu putem privi emigraţia ca pe un lucru rău. Mulţi dintre emigranţii români se întorc aducând cu ei nu doar bani, ci şi modele de comportament, valori spirituale şi elemente de civilizaţie, care uşor-uşor ridică standardele societăţii româneşti.

Nu se face o selecţie negativă prin această emigraţie. Să nu vă închipuiţi că în Vest pleacă doar cei buni şi rămân în România doar cei mai puţin capabili!", este de părere sociologul Eugen Blaga, director al Direcţiei Programe şi Strategii Forţă de Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Turcii salvează piaţa de muncă europeană

Singura ţară est-europeană cu o populaţie tânără şi în creştere, Turcia ar putea juca un rol important în acoperirea nevoilor Europei în ceea ce priveşte capitalul uman. Autorii raportului din "EUObserver" estimeză că în anii 2050, aproximativ 19% din forţa de muncă activă europenă ar putea fi reprezentată de turci, un procentaj aproape egal cu acela al populaţiei încadrate în muncă al celorlalte state mediteraneene luate împreună.

Nu se face o selecţie negativă prin această emigraţie. Să nu vă închipuiţi că în Vest pleacă doar cei buni şi rămân în România doar cei mai puţin capabili! Eugen Blagadirector al Direcţiei Programe şi Strategii Forţă de Muncă

Tipul clasic al emigrantului român care reuşeşte "afară"

"Este bărbat, are între 35 şi 45 de ani, necăsătorit. Extrovertit, uşor adaptabil, dispune de abilităţi multiple, descurcându-se atât la reparatul unei chiuvete, cât şi la interviul cu angajatorul străin. Nivelul său de studii este mai ales mediu, dar cu o înaltă civilizaţie a muncii. Bine pregătit, el ştie nu doar ce să facă, ci şi cum să facă", îl caracterizează sociologul Eugen Blaga pe emigrantul român tipic.