Emigranţii întorşi acasă revitalizează Valea Jiului

Uricani, oraşul cu cea mai mare întindere din România şi cu o rată a şomajului de peste 70 la sută, este redresat economic de către disponibilizaţii din minerit care au ales să muncească

Uricani, oraşul cu cea mai mare întindere din România şi cu o rată a şomajului de peste 70 la sută, este redresat economic de către disponibilizaţii din minerit care au ales să muncească în străinătate

Foştii mineri din Uricani care au luat drumul Italiei, Spaniei şi Germaniei pentru a munci în construcţii şi agricultură se întorc acasă şi-şi investesc banii câştigaţi în zona care nu le mai oferea nimic. În localitatea de la poalele Masivului Retezat se construiesc cabane, una mai impunătoare decât cealaltă. Toate sunt pensiuni turistice ridicate de "căpşunari".

"Majoritatea au plecat să muncească în străinătate. Au vândut tot ce aveau pentru a strânge bani de drum. Alţii şi-au dat locuinţele şi pe o ladă de bere, doar să scape de ele. Eu aveam la un moment dat 20 de apartamente, toate luate pe o ladă de bere.

Le-am cedat unor oameni nevoiaşi, nu aveam ce să fac cu ele pentru că în Uricani nu este criză de locuinţe. Aşa au făcut şi ei. Şi au plecat în Occident. Au învăţat o lecţie bună din disponibilizări şi acum ştiu să preţuiască banii", ne-a declarat viceprimarul localităţii, Constantin Stancu. Cu banii economisiţi în străinătate, foştii ortaci îşi deschid acum afaceri, în special, în turism. Zona, de o frumuseţe care îţi taie răsuflarea, oferă teren suficient, iar "căpşunarii" nu stau pe gânduri şi cumpără hectare întregi.

Sat de vacanţă ridicat în câteva luni

Câmpu lui Neag, cartier ce aparţine de Uricani, situat chiar la poalele munţilor Retezat, s-a transformat în această vară într-un mic sat de vacanţă după ce au fost ridicate mai multe cabane de către localnicii întorşi din străinătate. "În zonă erau doar câteva căsuţe ţărăneşti, iar acum sunt o mulţime de cabane. Cea mai mare parte se vor transforma în pensiuni, iar unele deja şi-au deschis porţile pentru turişti. Noi îi încurajăm pe toţi cei care vin la noi să ne solicite sprijin pentru a-şi iniţia o afacere, pentru că revitalizează oraşul", ne-a mai spus viceprimarul Stancu.

Pe Valea Paroşeniului din Câmpu lui Neag sunt mai bine de 20 de căsuţe de vacanţă ridicate de către cei care au muncit în străinătate. Toţi sunt convinşi că afacerea o să meargă foarte bine. "Eu am muncit şapte ani în Italia, în construcţii, iar acum mi-am ridicat cabana.

Mai sunt multe probleme, cu apa şi canalizarea, cu energia electrică. Sper să se rezolve cât mai repede toate să putem funcţiona şi să ne scoatem investiţia. Am muncit dincolo pe bani frumoşi, dar vă spun că nici în mină nu era aşa de greu. Munca la patronul străin te face să apreciezi banii. Probabil că puteam la fel de bine să-mi deschid afacerea asta şi cu banii obţinuţi din disponibilizarea de la mină, în 1998.

Atunci însă nu am ştiut ce să fac cu mulţi bani şi am făcut ce au făcut şi alţii. Mi-am luat maşină, lucruri prin casă, iar apoi nu mai aveam cu ce să trăiesc", ne-a spus Ion M., unul dintre minerii disponibilizaţi, devenit acum investitor în turism, după ce s-a întors cu bani câştigaţi în străinătate.

"A crescut şi valoarea terenurilor"

Investiţiile celor care s-au întors de la muncă din Occident au făcut să crească şi preţurile terenurilor din zonă. Dacă în urmă cu doi ani în Uricani - Câmpu lui Neag, preţul unui metru pătrat de teren era cuprins între a 1-2 euro, acum aceeaşi suprafaţă se vinde cu 20 de euro/mp. "Nu vin să cumpere doar foştii mineri care muncesc acum în Italia sau Spania.

În zonă deja au achiziţionat terenuri şi persoane din Olanda, Austria sau Italia. Un olandez cumpără acum pe Valea Paroşeniului, unde a văzut pensiunile ridicate în această vară, peste 8.000 de metri pătraţi de teren", ne-a declarat viceprimarul din Uricani. Edilul este convins că investiţiile vor continua, iar zona va fi revitalizată total.

"Occidentul i-a schimbat şi i-a schimbat în bine. Ştiu de programele cu finanţare externă şi vin la noi să se intereseze cum pot iniţia unul. Tot la Valea Paroşeniului mă raportez, pentru că a înflorit în doar câteva luni. Aici oamenii deja sunt hotărâţi să realizeze un proiect împreună cu noi pentru a face reţeaua de apă potabilă şi canalizare pe fonduri europene. Sigur că noi îi susţinem, dar ce m-a mirat a fost că au venit cu lecţia învăţată. Nu au venit la primărie să întrebe cum ar putea să realizeze acest serviciu necesar, ci cu lista de programe în care ar putea fi incluşi", declară Stancu.

Una dintre cele mai sărace zone ale ţării

Oraşul Uricani din Valea Jiului are în patrimoniu cea mai mare suprafaţă dintre toate oraşele României: 25.141 ha, dar cu toate acestea este şi unul dintre cele mai sărace din ţară. Mai bine de 70 la sută din populaţia activă este şomeră, iar şansele ca localnicii să poată fi reîncadraţi în muncă sunt minime după ce ambele exploatări miniere din oraş au fost închise. Investitorii care ar fi trebuit să dezvolte zona s-au lăsat aşteptaţi mult timp. Pentru miile de disponibilizaţi singura opţiune a fost să plece la muncă în Italia, Spania, Germania sau Franţa.