Emigranţii, alternativă la declinul demografic

Specialiştii spun că doar o Românie mai bogată ar fi capabilă să-şi susţină pensionarii, fără a ameninţa tinerele generaţii cotizante la sistemul de pensii. Strategia de postaderare

Specialiştii spun că doar o Românie mai bogată ar fi capabilă să-şi susţină pensionarii, fără a ameninţa tinerele generaţii cotizante la sistemul de pensii.

Strategia de postaderare prezentată în aceste zile de ziarul "Adevărul" descrie un tablou demografic sumbru pentru România anilor 2025: vom fi mai puţini, mai bătrâni şi mai bolnavi. Sociologii au comentat astăzi aceste cifre şi au identificat câteva soluţii pentru atenuarea fenomenului.

Coordonatorul Fondului ONU pentru Populaţie, Laurian Arghişan, vede rezolvarea situaţiei printr-o strategie pe termen lung, axată pe creşterea calităţii vieţii oamenilor. Aceasta ar trebui să cuprindă nu doar stimulente financiare pentru tinerele familii, dar şi măsuri fiscale, de reducere a impozitelor pe salarii în funcţie de numărul de copii.

"La noi s-au obţinut rezultate bune prin susţinerea financiară a mamelor, dar aceste legi ar trebui să facă parte dintr-un pachet care să cuprindă şi asigurarea de locuinţe pentru tineri sau de locuri în instituţiile de educaţie", a spus Arghişan.

PIB-ul unei ţări susţine vârstnicii

Fluxul migraţiei externe ar putea fi dimiunat prin salarii mai atractive pe piaţa muncii, care ar putea determina revenirea celor plecaţi în străinătate.

"Dacă PIB-ul unei ţări este mare, societatea e mai bogată şi poate să-şi susţină vârstnicii. Presiunea asupra tinerilor care cotizează la sistemul de pensii nu va mai fi atât de mare", apreciază Arghişan.

Proiecte pentru atragerea emigranţilor

Bogdan Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vieţii, este optimist în privinţa evoluţiei situaţiei demografice a ţării. El crede că în cazul în care România va realiza proiecte coerente pentru atragerea emigranţilor, pentru creşterea gradului de incluziune în educaţie, va avea politici sanitare axate pe prevenţie şi o bună infrastructură în transporturi, fenomenul declinului populaţiei nu va fi atât de puternic. O creştere economică ar putea determina un flux mai mare de imigranţi atât din Europa de Vest, cât şi din ţări mai slab dezvoltate.

Criză de grădiniţe

Potrivit Strategiei postaderare, în prezent, România trece printr-o adevărată criză de locuri în învăţământul preşcolar. Şi numărul de şcoli s-a diminuat sensibil, la fel şi cel al dascălilor şi personalului auxiliar. Efectivul total al absolvenţilor a scăzut continuu în învăţământul preuniversitar, corelat cu reducerea de la un an la altul a populaţiei şcolare.

Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial a crescut de aproape trei ori în anul şcolar 2004/2005 faţă de anul 2000/2001. Pentru ca educaţia românească să ajungă la nivelul din celelalte ţări UE, ar trebui, printre altele, diversificate sursele de finanţare, rezolvate problemele de infrastructură şcolară şi revizuit sistemul naţional de evaluare şi examinare a elevilor.