Elevii vor să ştie ce învaţă şi cum vor fi evaluaţi

Elevii români vor avea în curând primul statut propriu, prin care li se vor stipula drepturile, dar şi obligaţiile. Tinerii îşi propun să participe în mod direct la decizia şcolii şi să combată violenţa de orice fel.

Elevii şi-au ales la sfârşitul săptămânii trecute o nouă conducere a Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). Noua structură are misiunea să dea în cel mai scurt timp Ministerului Educaţiei un document menit să-i reprezinte pe toţi elevii din România. Este vorba despre statutul elevului român, la realizarea căruia au muncit trei generaţii. Documentul este cu atât mai important cu cât va fi o completare la Legea educaţiei care va intra în vigoare începând cu această lună. Una dintre prevederile importante se referă la coţinutul teoretic şi practic al studiilor, care trebuie să aibă relevanţă pentru domeniul studiat şi totodată să aibă aplicabilitate în viaţa socială şi economică. Elevii vor să poată să-şi aleagă singuri cursurile relevante pentru ei şi să nu mai fie nevoiţi să înveţe materie pe de rost. Potrivit draftului de statut, elevul are dreptul să cunoască şi să fie informat în legătură cu structura cursurilor, dar şi cu modalităţile în care vor fi examinaţi.

Fostul preşedinte al CNE, Fabian Telişcă, unul dintre iniţiatorii statutului, arată că elevii ţin foarte mult la faptul ca ei să benefiecieze cu adevărat de toate drepturile. „Noi dorim să reducem violenţa în şcoli prin acest statut, atât în relaţia profesor-elev, cât şi în cea elev-profesor, dar şi elev-elev. Prin acest statut încercăm să reglementăm toate aceste probleme legate de comportament, dar şi logistica pe care instituţiile de învăţământ şi primăriile trebuie să le asigure elevilor“, a spus Telişcă.

Sorin Vlaic, profesor coordonator la CNE, arată că statutul ar fi o bază legală cu ajutorul căruia elevii şi părinţii se pot apăra. „Sunt situaţii în care un elev este agresat fizic sau verbal şi în care un părinte încearcă să-şi facă dreptate, dar nu are o bază legală în virtutea căreia să acţioneze. Există acele regulamente de ordine interioară, acele comisii de disciplină, dar daţi-mi voie să mă abţin, pentru că niciodată un profesor nu a luat o decizie împotriva altui profesor. Acest statut spune nu abuzurilor împotriva elevilor. De asemenea, este obligatoriu ca absolut toţi profesorii, la începutul anului şcolar, să le spună elevilor cum vor fi evaluţi. Asta ne dorim foarte mult, pentru că sistemul de evaluare în şcoala românească este dezastruos.“ Profesorul mai spune că statutul va schimba raportul de forţe din şcoală. „De obicei, interesele sunt în favoarea profesorului. Creăm foarte multe ore ca să asigurăm catedrele profesorilor. Noul statut prevede ca elevii să aibă posibilitatea să participe la aprobarea anumitor opţionale, mai ales că noua lege lasă 20% din curriculum la decizia şcolii.“

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei arată că aşteaptă statutul cât mai curând pentru că acesta va completa legea educaţiei.  „Statutul trebuie să fie aşa cum şi-l doresc ei deocamdată, dar viziunea asupra legii va rămâne neştirbită. Aşa cum ştiţi, centrarea pe elev este un element de viziune în legea educaţiei. Anul acesta vom introduce şi locul în care va sta acest document. Eu cred, aşa cum anticipăm, că vom avea un capitol în regulamentul de funcţionare şi organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Elementul cel mai important pe care ni-l dorim este implicarea elevilor în deciziile care îi privesc la nivelul unităţii de învăţământ. Pentru asta trebuie să existe structura aceasta la toate nivelurile sale ierarhice astfel încât să aibă şi o viziune unitară. Drepturile şi obligaţiile elevilor trebuie să plece de la ei“, a precizat Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

Deocamdată, noii reprezentanţi ai CNE, aleşi vineri, sunt în faza de acomodare. În continuare, dezbat conţinutul statutului pe care trebuie să-l prezinte ministerului (fără să fi consultat încă draftul alcătuit de colegii din generaţiile trecute), precum şi o serie de probleme interne. „Statutul elevului e un document la care încă lucrăm. Nu avem forma veche, cea la care au lucrat colegii noştri, pentru că n-am vrut să ne contrazicem. Am vrut să venim cu idei noi care să le completeze pe cele vechi, aşa că deocamdată nu am o idee foarte clară asupra a ceea ce va prevedea“, a explicat Evelina Miu, noul secretar pe departamentul de Relaţii Externe al CNE. De altfel, eleva consideră că în acest moment o mare problemă a CNE, care însă e pe cale să se remedieze, este lipsa unei identităţi organizaţionale bine conturate. De aceea, la adunarea generală care a avut loc în acest sfârşit de săptămână, elevii au participat la ateliere facilitate de asociaţia Euro<26 care să-i ajute să-şi construiască o viziune clară asupra Consiliului şi valorilor sale.

Nici noul preşedinte al CNE, Alexandru Munteanu, nu ştie foarte clar ce drepturi şi ce obligaţii vor rămâne până la urmă în varianta finală a statutului. „Fiind încă la început, nu am reuşit să ne informăm foarte bine. Urmează să punem la punct. Abia am fost aleşi, iar legea a fost schimbată de multe ori şi noi am fost puţin bulversaţi.“ Un lucru îi e totuşi clar: că treaba Consiliului e să se concentreze pe problemele elevilor. Una dintre acestea, consideră Munteanu, este alegerea opţionalelor. „Noi primim propuneri de opţionale, dar nu ni se explică în ce constau. Apoi, când ni se explică la oră despre ce e vorba, descoperim că e cu totul altceva decât ne aşteptam.“ Munteanu a propus deja consiliului şcolar din liceul său o soluţie: revenirea la opţionalele „în bandă“. „Sunt acele opţionale pe clase, de exemplu clasa de limbi străine unde merg aceia care vor să facă doar limbi străine.“ 

Adriana Bora, noul secretar pe departamentul de Organizări Interne, e de puţină vreme în Consiliu, însă are ambiţii mari. Funcţia sa este, în mare parte, de a se ocupa de comunicarea în teritoriu, pe care îşi doreşte s-o eficientizeze.. „În acest moment, când un mesaj pleacă de la naţional, până ajunge la elev trebuie să treacă prin filtrul regional, judeţean şi şcolar. E un fel de telefonul fără fir.” În şcoala sa, Bora a realizat o bază de date şi un grup online prin care toate informaţiile ajung în timp util la toţi elevii. Acelaşi lucru vrea să facă şi la nivel naţional, printr-un site care să centralizeze toate datele, structura CNE şi a şcolilor, şi care să conţină un forum, astfel încât fluxul comunicării să fie în ambele direcţii: de la CNE către elevi şi invers. Aceasta, consideră Bora, ar fi o metodă foarte eficientă de comunicare, inclusiv pentru a afla problemele cu care se confruntă elevii. „Elevul, de oriunde ar fi el, va putea intra pe forum să spună: uite, am o problemă cu profesorul de matematică, iar CNE discută şi îi dă o soluţie.“ 

Romeo Moşoiu, consilier ministru, prezent vineri la Adunarea Generală a CNE, ne asigură că deşi ce fac elevii „poate părea o joacă“, este de fapt o treabă foarte serioasă. „De altfel, există şi un Consiliu European al elevilor care e foarte bine reprezentat la nivelul politicilor de tineret.“