Educaţia are Pact, dar riscă să rămână fără elevi şi studenţi

În timp ce politicienii români îngroapă învăţământul în hârtii, universităţi străine recrutează cei mai buni studenţi prin oferte concrete Salutat cu urale de clasa politică

În timp ce politicienii români îngroapă învăţământul în hârtii, universităţi străine recrutează cei mai buni studenţi prin oferte concrete

Salutat cu urale de clasa politică devenită brusc grijulie faţă de acest domeniu într-un an electoral, pactul pentru Educaţie este contestat de liderii sindicatelor precum şi de personalităţile din domeniu. Ei acuză Executivul că nu există nicio garanţie a respectării lui, mai ales că semnarea pactului a fost urmată de anunţarea unei reduceri bugetare de 200 milioane de lei pentru Educaţie. Între timp, universităţi de prestigiu din lume vin în această lună în România pentru a face studenţilor oferte concrete şi avantajoase de studiu.

După aproape 20 de ani de reforme începute şi neterminate în Educaţie, politicienii au semnat un pact care ar trebui să pună bazele unei strategii de reformă reală în sistemul educaţional românesc. Strategia ar urma să fie elaborată într-un an şi jumătate, ceea ce pune însă sub semnul întrebării soarta noului pachet de legi ale Educaţiei elaborat de Ministerul Educaţiei.

Răzvan Bobulescu, preşedintele Federaţiei Sindicale "Alma Mater", spune că "despre lucrurile conţinute în pact se vorbeşte de ani de zile. Nu s-a descoperit acum oul lui Columb. E bine însă că se doreşte ca acest pact să devină un document strategic".

În opinia şefilor Federaţiei Naţionale "Spiru Haret", un viitor pachet de legi peste 18 luni atestă "falimentul politic al actualului pachet legislativ", care se dovedeşte împreună cu întreaga procedură a negocierilor şi dezbaterii naţionale organizate de Ministerul Educaţiei "o imensă cacealma, minciună şi pierdere de timp". Liderii Federaţiei Sindicale "Spiru Haret" au calificat gestul Executivului de a reduce cu 200 milioane de lei bugetul Educaţiei în chiar ziua semnării pactului drept "o culme a ipocriziei".

Tinerii stau cu ochii pe universităţile occidentale

Dincolo de hârtiile semnate şi parafate la nivel înalt referitoare la soarta Educaţiei, tot mai mulţi absolvenţi de liceu stau cu ochii pe universităţile din Occident. Prof. Lidia Marinescu, directorul Colegiului Naţional "Elena Ghiba Birta" din Arad, spune că se poate vorbi despre un exod al absolvenţilor către universităţi din Franţa, Italia sau SUA.

"Cei care aleg să studieze afară caută, în primul rând, alte specializări. De asemenea, există posibilitatea să primească burse, ceea ce înseamnă reducerea taxelor de şcolarizare", ne-a declarat prof. Lidia Marinescu. La sfârşitul săptămânii viitoare, în mai multe oraşe din România va fi organizat unul dintre cele mai prestigioase târguri universitare: RIUF (Romanian International University Fair), ediţia 2008.

Centre universitare de top din 15 ţări europene şi din SUA vor încerca să-şi atragă studenţii. Studiile universitare în ţări precum Austria, Danemarca, Franţa sau SUA au devenit din ce în ce mai accesibile studenţilor români prin programul de burse şi împrumuturi oferite de instituţii internaţionale. În plus, pe lângă bursă, studenţii pot găsi de lucru în campusurile universitare suplimentându-şi astfel veniturile cu 700-900 de euro/lună.

Obiective conţinute în Pactul Naţional pentru Educaţie

Între 2008-2013, România să-şi dezvolte un sistem educaţional bazat pe valori, competenţă şi responsabilitate;
Schimbarea infrastructurii mentale a societăţii româneşti prin educaţie;
Generarea sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive.

"La noi nu se reuşeşte depăşirea imposturii, care sfarmă credibilitatea proiectelor: cer performanţe persoane care nu le au, fac morală cei care o încalcă, pretind reforme cei care li s-au opus. În alte ţări, reformele tranziţiei au fost duse la capăt, la noi se inventează apa caldă".
Andrei Marga, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai", fost ministru al educaţiei

"Eu am agreat întotdeauna ideea unui pact naţional pentru Educaţie. El înseamnă asumarea politică a ideii de continuitate în învăţământ. Ideea de coerenţă a lipsit tot timpul din zona Educaţiei. Ce solicităm noi, cei de la Educaţie, nu avea acoperire, susţinere, la Ministerul Muncii şi tot aşa".
Mihail Hărdău, profesor universitar, fost ministru al educaţiei

"Aşteptam un astfel de pact. Evident că e târziu, dar dacă ţinem cont că s-ar fi putut întârzia mult mai mult, e bine şi acum. Trebuie ca acest pact să se materializeze în nişte legi coerente ale învăţământului, care să nu întârzie mai mult de 8-10 luni".
Ion Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti