Economia Italiei a profitat de munca ieftină a românilor

Taberele de imigranţi au proliferat sub ochii îngăduitori ai autorităţilor din Peninsulă, devenind focare de violenţă Un raport al Institutului de Cercetare Economică şi Socială

Taberele de imigranţi au proliferat sub ochii îngăduitori ai autorităţilor din Peninsulă, devenind focare de violenţă

Un raport al Institutului de Cercetare Economică şi Socială din Italia (Ires Cgil) denunţă munca la negru şi condiţiile foarte grele pe care imigranţii din Peninsulă sunt nevoiţi să le accepte. Tolerarea acestei situaţii de către autorităţi, precum şi permisivitatea legislaţiei din Peninsulă au dus implicit la creşterea fenomenului infracţional în rândul străinilor.

Valul de infracţiuni comise de conaţionalii noştri în Italia este şi o consecinţă a toleranţei statului italian faţă de patronii care practică munca la negru. Foarte mulţi imigranţi, obligaţi să muncească ilegal pe bani foarte puţini, au ajuns să comită infracţiuni pentru a putea supravieţui.

Potrivit raportului Ires Cgil, în Italia muncesc la negru cel puţin trei milioane de persoane, din care 500.000 sunt imigranţi. Aceştia nu acumulează contribuţii şi nici nu pot beneficia de protecţie sau de forţă de revendicare.

"De la servicii la agricultură, mulţi muncitori câştigă până la 10 euro pe zi, aproximativ 600 de euro pe lună, fără contribuţii", se arată în document. Italia se află în topul ţărilor UE cel mai afectate de economia subterană, cu valori foarte apropiate de cele ale României. Potrivit statisticilor, în Italia, economia subterană reprezintă 17% din PIB, la egalitate cu cea a Sloveniei. La mică distanţă se situează România, cu 21% din PIB.

Muncitorii ilegali, cei mai rentabili

Analiştii italieni au estimat şi cât de rentabili sunt muncitorii ilegali. Potrivit Ires, economia făcută de către o firmă este foarte mare dacă lucrătorul munceşte în totalitate la negru. Acesta costă doar o treime decât unul legal. Net, un lucrător la negru din sud poate costa doar 450-500 euro lunar - pentru cei care lucrează 8 ore, dar pe statul de plată figurează doar jumătate şi până la 700-800 euro total la negru.

Numai lucrătorii extrem de specializaţi pot atinge 1.500 euro, adică 50% din costurile unui angajat pentru care se plătesc contribuţiile.

Nici categoriile de calificare nu sunt recunoscute şi, deci, remunerate corespunzător: "Românii şi albanezii sunt doar la nivelul 1 în construcţii, în acte nu există niveluri superioare de salarizare", ne-a declarat Florin Bourita, inspector la sindicatul FENEAL-UIL din Roma, sindicat care apără drepturile muncitorilor din construcţii.

Munca la negru este doar una dintre probleme: există în Italia mii de cazuri în care patronii italieni au "dat ţeapă" muncitorilor români după terminarea lucrărilor. Acest lucru se întâmplă din cauza legislaţiei care prevede o procedură de durată în instanţă în cazul escrocheriilor.

>> Românii şi albanezii sunt doar la nivelul 1 în construcţii, în acte nu există niveluri superioare de salarizare

Florin Bourita
inspector la sindicatul FENEAL-UIL, Roma

De ce preferă ţiganii Italia

Italia este una dintre puţinele ţări din lume unde furtul anumitor categorii de produse nu este pedepsit penal. Alimentele sunt considerate produse necesare supravieţuirii biologice şi, potrivit unei legi care datează din perioada comunistă italiană, furtul alimentelor din magazine nu este pedepsit penal.

Ţiganii care cunosc tarele legislaţiei abuzează din plin de acestea. Cum au apărut taberele de rromi în marile oraşe? "La noi lipseşte, din mentalitate, rigoarea tipic nemţească, suntem mai toleranţi şi la bune, şi la rele… închidem ochii şi când trebuie, şi când nu. E o vorbă aici: la Roma, e totul mână în mână", ne-a spus un lucrător de la primaria Romei care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Nu doar rromii sunt cei care fură: emigranţii concurează la infracţiuni cot la cot cu cetăţenii mai săraci din Peninsulă, mai ales cei din partea sud-estică, aşa-numiţii "baresi".

Programele de integrare din România, un eşec

Directorul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AMOFM), Dumitru Pelican, spune că în ultimii trei ani s-au derulat multe programe prin care s-a încercat integrarea rromilor pe piaţa muncii. Între acestea s-au numărat caravanele sau bursele locurilor de muncă pentru aceştia, prin care s-a încercat creşterea capacităţii lor de calificare şi ocuparea locurilor vacante.

Numai în Bucureşti, la fiecare ediţie a burselor locurilor de muncă angajatorii au oferit peste 5.000 de posturi. "Participarea rromilor a fost însă foarte modestă. Anul acesta au venit sub 100 de persoane, iar anul trecut s-au prezentat aproximativ 130", a declarat Dumitru Pelican. De fiecare dată, angajatorii s-au declarat nemulţumiţi de lipsa de calificare şi de disciplină a rromilor care vin să se angajeze. (Sorina Buzatu)

Valul de infracţiuni comise de români în Italia continuă

În plin scandal legat de infracţiunile comise de imigranţii români în Italia, poliţia italiană a mai arestat patru conaţionali. Doi români au fost prinşi, sâmbătă, la Roma, după ce au încercat să jefuiască un cuplu de italieni. Extrem de violenţi, tâlharii au rănit şi doi poliţişti care au intervenit la locul faptei. Alţi doi români au fost arestaţi, tot sâmbătă, la Genova, sub acuzaţia că ar fi violat şi agresat o prostituată conaţională.

Băsescu cere MAE măsuri pentru evitarea umilirii românilor din străinătate

Orice încălcare a legii comisă de un cetăţean român pe teritoriul altei ţări este de condamnat şi de pedepsit, dar România nu va accepta niciodată umilirea a milioane de români pentru că aşa doresc unii politicieni aflaţi în campanie, a declarat ieri preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a criticat lipsa unei politici coerente în ceea ce priveşte soarta românilor din străinătate din partea multitudinii de oficii şi direcţii româneşti create în acest scop.

"Am spus de multe ori că Ministerul Afacerilor Externe nu-i preocupat de soarta românilor", a declarat Băsescu, arătând că românii aflaţi peste hotare nu se simt protejaţi. Preşedintele a cerut MAE să deschidă noi consulate în Italia, să sesizeze Comisia Europeană în privinţa modului "defectuos" de aplicare a noii legislaţii italiene privitoare la imigranţi. (Marius Vulpe)