ETA proclamă încetarea permanentă a focului

teroriste de luptă, proclamând, cu începere de azi, vineri, "o încetare permanentă a focului" şi anunţând că-şi va concentra de acum înainte eforturile pentru a obţine, pe cale politică,

teroriste de luptă, proclamând, cu începere de azi, vineri, "o încetare permanentă a focului" şi anunţând că-şi va concentra de acum înainte eforturile pentru a obţine, pe cale politică, independenţa regiunii basce.
Renunţarea din partea ETA a actelor de violenţă a fost unul din obiectivele principale ale succesivelor guverne spaniole de la restabilirea democraţiei, în 1977. "Acesta ar putea fi începutul sfârşitului", a declarat primul-ministru al Spaniei, Jose Rodriguez Zapatero, care a îndemnat însă la prudenţă, dat fiind antecedentele când nu odată ETA şi-a încălcat promisiunile. Încă de la sfârşitul primăverii trecute, Zapatero îşi anunţase disponibilitatea de a iniţia negocieri cu ETA dacă aceasta va renunţa pentru totdeauna la violenţă. El a refuzat, deocamdată, să spună când ar putea începe asemenea negocieri, care, probabil, se vor axa asupra posibilităţii unei autonomii sporite a minorităţii basce - de independenţă nu poate fi vorba - precum şi asupra necesităţii ca ETA să predea toate armele şi să dizolve grupurile de luptă.
Mişcarea teroristă a fost creată în 1959, cu scopul de a stabili un stat independent basc, care să includă porţiuni din nordul Spaniei şi sudul Franţei. Pentru a-şi atinge scopul, mişcarea a recurs la asasinarea unor oameni politici, atentate cu automobile-capcană, explozii provocate în centre comerciale şi alte locuri aglomerate. Ultimul atentat important a avut loc în mai 2003. Mişcarea pare a fi început să-şi pună întrebări asupra viabilităţii tacticilor teroriste după atacurile fundamentaliştilor islamici din mai 2004, de la Madrid, care s-au soldat cu 191 de morţi. Uriaşa indignare populară stârnită de acest act terorist pare a fi convins pe separatiştii başci că teroarea este lipsită de orice perspectivă.

Separatismul şi atentatele nu duc nicăieri
Este neîndoios că anunţul ETA reprezintă un cert câştig, dovedind că separatismul nu mai este compatibil cu noile realităţi ale secolului XXI şi existenţa Uniunii Europene. Cotidianul spaniol "El Pais" afirmă că ar fi "iresponsabil" să nu se profite de situaţia nou-creată, dar ABC atrage atenţia că ETA a mai proclamat încetări ale focului în 1989 şi 1999, pentru ca apoi să le nesocotească. La rândul său, ziarul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung" descrie ETA ca un vestigiu al "camerei ororilor dintr-un alt secol" şi contestă viabilitatea termenului de "încetare a focului" între statul spaniol şi mişcarea separatistă, deoarece numai una dintre părţi a recurs la asasinate şi alte acte de violenţă, adăugând, totuşi, că, pentru poporul spaniol este un motiv de uşurare.