Dunărea, în pericol

Încălzirea globală şi Canalul Bîstroe ameninţă existenţa fluviului şi a Deltei Poluarea, încălzirea globală şi dezvoltarea ameninţă fluviile din întreaga lume. Raportul

Încălzirea globală şi Canalul Bîstroe ameninţă existenţa fluviului şi a Deltei

Poluarea, încălzirea globală şi dezvoltarea ameninţă fluviile din întreaga lume. Raportul întocmit de World Wide Fund for Nature avertizează că dezastrul se va produce în viitoarele decenii. Dunărea a pierdut 80% din luncile şi câmpiile inundabile care o înconjurau, din cauza barajelor. Construirea Canalului Bîstroe de către Ucraina ar putea da o lovitură fatală Deltei Dunării, unul din ultimele sanctuare ale faunei sălbatice europene.

Dunărea, are o lungime de 2.780 de kilometri şi este o resursă principală pentru industrie, agricultură, transport şi energie electrică. Delta Dunării reprezintă o resursă atât pentru pescuit, cât şi pentru turism. Ameninţările principale pentru cel de-al doilea fluviu european, ca dimensiuni, înscris în lista primelor zece fluvii din lume aflate în pericol sunt: noua structură pentru nevigaţie, opt proiecte de mari baraje, "protecţia" împotriva inundaţiilor şi poluarea. "Construirea unei hidrocentrale pe Dunăre în România a dus la creşterea nivelului apelor în apropiere de baraj. 17.000 de locuitori din oraşul Orşova, insula dunăreană Ada Kaleh şi cel puţin alte cinci sate au trebuit să plece. Oamenii au fost mutaţi, dar aşezările au dispărut pentru totdeauna", se arată în raportul WWF.

Canalul Bîstroe, mortal pentru Deltă

Proiectele infrastructurii de navigaţie reprezintă o serioasă ameninţare pentru Dunăre, fiind una din principalele cauze ale degradării mediului.

Delta Dunării este una din zonele cele mai importante ale Europei din punct de vedere ecologic. Este refugiul multor specii de păsări, găzduieşte seculara pădure tropicală Letea, singurul loc din Europa unde "liane" urcătoare "atârnă" prin copaci. A fost inclusă în Lista Patrimoniului Universal Cultural şi Natural UNESCO. "În 2004, Ucraina a început să dragheze canalul de navigaţie Bîstroe care trece prin inima Deltei, distrugând habitatul păsărilor migratoare, modificând cursul apei în Deltă şi afectând zonele de reproducere care susţin pescuitul local în Marea Neagră", afirmă raportul. Ca rezultat al presiunilor internaţionale şi schimbarea guvernului ucrainean, construcţia Canalului Bîstroe a fost oprită temporar, adaugă WWF.

Poluarea vine din amonte

Specialiştii de la Apele Române spun că plasarea Dunării pe locul doi în topul celor mai ameninţate fluvii din lume este discutabilă.

În opinia lor, poluarea majoră de pe Dunăre vine mai ales din amonte. În acest moment, România aplică directiva europeană privind reducerea poluării, astfel încât, până în 2008, toate localităţile riverane Dunării, cu peste 2.000 de locuitori, vor avea staţii de epurare.

"În prezent, circa 40% din localităţile de pe malul Dunării sunt conectate la sistemele de epurare. Dar până în 2008, toate localităţile vor avea o staţie de purificare a apei", spune Petru Şerban, director la Administraţia Naţională Apele Române. De asemenea, până în toamna anului 2007, România va avea un plan de management pentru prevenirea inundaţiilor.

Orieta Hulea, reprezentantul World Wildelife în România, spune că Dunărea va deveni un centru de navigaţie foarte solicitat în următorii ani, ceea ce poate duce la modificări şi derapaje pe cursul normal al fluviului. "Pasul cel mai important este să adaptăm navele la relieful albiei fluviului, nu fluviul la cerinţele tehnice ale navelor", explică Orieta Hulea.

Aceasta adaugă că una dintre consecinţele intervenţiei omului pe fluviu poate afecta pe termen lung Delta Dunării. "Delta Dunării depinde de cantitatea de sedimente. Din moment ce aceste sedimente nu se mai depun, atunci Delta va dispărea", spune Orieta Hulea.

Comisia pentru protejarea Dunării critică raportul WWF

Comisia internaţională pentru protejarea Dunării (ICPDR), cu sediul la Viena, a criticat ieri raportul Fondului Mondial pentru Natură (World Wide Fund For Nature - WWF). Philip Weller, secretarul executiv al ICPDR, asociaţie care reuneşte 13 state din bazinul fluviului, a declarat că WWF exagerează situaţia. "O astfel de clasificare în ceea ce priveşte situaţia Dunării pare dramatică şi neconformă cu realitatea. Nu putem spune că nu sunt probleme, însă se fac eforturi pentru a le rezolva, eforturi la care a participat şi WWF", a spus Weller, subliniind că este dezamăgit că Fondul Mondial pentru Natură nu a luat în considerare acest lucru.