Dumitru Prunariu: Eu nu voi mai ajunge in spatiu, poate unul din baietii mei...

- Saptamana aceasta, presedintele George W. Bush a anuntat noul proiect american de explorare a spatiului cosmic si de extindere a prezentei omului in sistemul solar. Cum comentati? - Dupa

- Saptamana aceasta, presedintele George W. Bush a anuntat noul proiect american de explorare a spatiului cosmic si de extindere a prezentei omului in sistemul solar. Cum comentati?
- Dupa catastrofele a doua navete spatiale, in 1986 si 2003, care au dus la disparitia a peste 3 % din zburatorii in Cosmos ai lumii, o noua imagine a programelor spatiale americane se cerea cu insistenta. Sa nu uitam ca, dupa ce presedintele Kennedy anunta zborul omului spre Luna, acest lucru s-a realizat cativa ani mai tarziu, ducand, in cadrul programului Apollo, 12 oameni pe suprafata Lunii. O astfel de declaratie cum este cea asupra unei noi orientari a programului spatial american vine sa atraga atentia intregii lumi asupra unor viitoare realizari de exceptie si in domeniul civil, avand un impact important asupra intregii omeniri. Daca, in 1969, cursa spre Luna a imbracat un caracter de concurenta cu rusii, daca, datorita faptului ca americanii au ajuns primii pe Luna, rusii si-au schimbat complet programul de explorare si au trecut de la unul cu echipaj uman la unul complet automat, de aceasta data, presedintele Bush precizeaza ca este vorba nu despre o cursa intre natiuni, ci de o calatorie in care competitia trebuie inlocuita cu colaborarea.
- Au marcat un salt calitativ activitatile spatiale?
- Categoric! E de remarcat faptul ca inca din aprilie 1981 zboara naveta spatiala americana. Naveta a constituit un concept nou de transport: transportul cu un vehicul cu aripi care sa revina din spatiul cosmic asemenea unui avion si sa aterizeze pe o pista. Recuperarea unei parti dintre rachetele care o propulseaza spre spatiul cosmic a reprezentat un concept care a promovat totusi economiile in domeniul cosmic. Fostul sef al NASA, Daniel Goldin, a introdus un nou concept in activitatea acestei insitutii: better, cheaper, faster (mai bine, mai ieftin, mai repede). Acest concept a dus la restructurarea unei serii intregi de programe ale Agentiei Americane si la eficientizarea lor. Daca in perioada Razboiului Rece NASA avea fonduri mari, aproape nelimitate atunci cand avea nevoie, de data aceasta, cu fondurile alocate trebuia sa se realizeze mai mult, mai bine, mai repede o serie intreaga de lucruri. Aplicarea initiala a acestui concept a dus si la o serie de erori si masuri care au sarit peste niste standarde de siguranta. Dar acestea au fost cazuri izolate si s-au tras anumite invataturi din ele. In toamna acestui an se prefigureaza reluarea zborului cu naveta spatiala intr-un nou context, intr-o noua organizare a sistemelor de siguranta, prin implementarea unor noi echipamente care sa asigure protectia astronautilor si salvarea lor in orice conditii.
- Si credeti ca va fi posibila o reorganizare fara cusur a sistemelor de siguranta?
- De la bun inceput, naveta spatiala avea conceputa o capsula de salvare a cabinei astronautilor, in caz ca se intampla ceva. Din considerente financiare, acest lucru a fost eliminat. S-a considerat ca exista suficienta siguranta in naveta. Dar un risc exista intotdeauna. In programarea acestor misiuni spatiale pilotate, intotdeauna procentul calculat de siguranta a fost de 98 la suta. Deci, cel realizat ar putea sa ajunga la 97 la suta. Din pacate, practica a dovedit ca acesta este mai scazut. In momentul de fata, cinci la suta din toti cei care au zburat in spatiul cosmic au murit in misiune. 14 numai in SUA, cu cele doua navete Challenger si Columbia. Au mai fost inca doi care au ars in timpul pregatirilor cu Apollo1. Rusii au avut si ei catastrofele lor. In total, s-au adunat 23 de victime in zborurile cosmice, la aproximativ 430 de persoane care au ajuns pana in momentul de fata in spatiul extraatmosferic. Este o cifra ingrijoratoare. Tocmai de aceea, probabil ca naveta spatiala isi va incheia activitatea undeva prin anul 2010 si o nava conceptual noua va fi creata si utilizata nu numai in zborul spre laboratorul spatial, ci si pe alte planete.
- Ce presupune, mai concret, pentru astronauti o misiune in spatiul cosmic? Se poate locui la fel ca pe Pamant intr-o baza lunara? Cum era in urma cu peste doua decenii cand ati zburat dvs?
- In spatiul cosmic se cauta sa se asigure conditii cat mai asemanatoare celor de pe Pamant. Ceea ce nu poate fi evitat este imponderabilitatea. Totul pluteste, acceleratia gravitationala este compensata de alte forte care apar prin rotirea navei cosmice in jurul Pamantului. Dar acolo exista un pericol la care pe Pamant nu esti expus: acela al unei doze crescute de radiatii cosmice. Mai exista pericolul meteoritilor sau al deseurilor cosmice provenite de la nave dezafectate, ramase pe orbita, care oricand pot lovi un vehicul spatial activ. Toate acestea duc la niste conditii de viata intr-o stare de stres crescut. Desi multi dintre astronauti nu constientizeaza aceasta in momentul efectuarii zborului cosmic, o descarcare psihica foarte pronuntata se produce cand revin pe Pamant, atunci cand realizeaza ca au incheiat, in fond, o misiune periculoasa. Din punct de vedere al vetii noastre de zi cu zi, la bordul navei cosmice exista toate conditiile normale pentru supravietuire, incepand de la locuri de dormit, toalete sau locuri in care sa iti mentii igiena personala.
- Munca propriu-zisa cum se desfasoara? Dar restul activitatilor zilnice? Se poate face si dragoste, de exemplu, in spatiu?
- Referitor la activitatea profesionala, e ca si cand ai merge la serviciu. Cosmonautii sunt in permanenta in priza acolo sus, dar au totusi un program in care opt ore sunt considerate ore de munca, celelalte sunt dedicate altor activitati, inclusiv odihnei. Nu intotdeauna se intampla asa, fiindca, daca ai de lucru, lucrezi cat e nevoie. Referitor la dragoste, in spatiul cosmic este mai greu de apreciat ceea ce se intampla, pentru ca, desi au zburat numeroase echipaje mixte, ele nu au fost formate din cupluri propriu-zise. Oricum, experimente declarate in acest sens s-au desfasurat deocamdata pe animale mici, din cate cunosc eu, pe oameni nu.
- Ce se vede de sus?
- Foarte multe lucruri interesante. In primul rand, un peisaj al Pamantului inedit si foarte frumos colorat. De la 350 km ai o cuprindere de aproximativ 4.000 km in diametru a ceea ce poti privi cu ochiul liber. Desigur, nava se deplaseaza cu 8 km pe secunda si in permanenta treci pe deasupra unor teritorii unde vezi anumite modificari, in primul rand legate de conditiile meteo. Daca e zi si pe cer nu sunt nori, ai ocazia sa vezi Pamantul cu tot ceea ce se gaseste pe el, pana la detalii de 150-200 metri, vazute cu ochiul liber. De exemplu, daca treci pe deasupra Parisului si te uiti la oras, poti distinge forma blocurilor din cartierul Defence. De asemenea, se vad cu ochiul liber aeroporturile sau darele de condensare ale avioanelor cu reactie, care se reunesc toate intr-un singur loc la aterizare. Poti sa vezi vapoare pe ocean. Pe cele foarte mari le vezi ca un varf de ac. Dar ceea ce e cu adevarat impresionant e cat de subtire este atmosfera terestra. De acolo, de sus, uitandu-te pe orizont, o vezi albastra in degradeuri, plecand de la un bleu intens la bleumarin, si disparand in negrul cosmosului.
- A ajuns calatoria spatiala la indemana oricui isi permite sa plateasca o suma exorbitanta?
- Da, si care beneficiaza de o sanatate acceptabila pentru a zbura in spatiul cosmic. Zborul cosmic pentru turisti a fost deschis inca din 2001, cand Denis Tito, un multimiliardar american, a efectuat un zbor de o saptamana. Al doilea turist care a zburat si a efectuat si o serie de experimente stiintifice pentru compania lui a fost un tanar intreprinzator din Africa de Sud, Michael Shuttleworth, 28 ani la data zborului, anul trecut.
- Cat costa o calatorie in spatiul cosmic si cine se ocupa de incheierea unor astfel de contracte?
- Exista o firma americana care are contract cu Agentia Rusa pentru Aviatie si Cosmonautica. Contra unei anumite sume pe care o plateste agentiei, oricine poate sa rezerve un numar de locuri la bordul Statiei Cosmice Internationale pentru care se selecteaza candidatii care mai inainte fac pregatire in Federatia Rusa. Pachetul de 20 de milioane dolari e un fel de all-inclusive.
- Aveti doi baieti. S-au orientat spre domenii profesionale similare cu al dv.?
- Catalin, baiatul cel mare, da. E comandantul Aeroclubului Clinceni. Daniel se orienteaza spre diplomatie, fiindca a prins gust de aceasta petrecand cinci ani la Ambasada Romaniei din Budapesta, impreuna cu mama lui.
- Ati fost numit noul ambasador al Romaniei la Moscova. Ati prefera o noua misiune spatiala daca s-ar ivi ocazia si ati avea de ales, sau noua misiune diplomatica va convine mai mult?
- O privesc ca pe o misiune spatiala pe cea de ambasador al Romaniei la Moscova. Sunt aproape convins ca eu personal nu voi mai ajunge in spatiul cosmic, dar mi-as dori din toata inima ca unul dintre cei doi baieti ai mei sa o poata face. Catalin este chiar foarte determinat ca atunci cand se va ivi ocazia sa candideze pentru o astfel de misiune.