Dosarul "Bancorex" a ajuns la instanţa supremă

Prejudiciul cauzat băncii, care se ridică la 300 miliarde de lei, nu a fost niciodată recuperat, iar statul trebuie să-i plătească fostului preşedinte Bancorex, Răzvan Temeşan, 250 milioane

Prejudiciul cauzat băncii, care se ridică la 300 miliarde de lei, nu a fost niciodată recuperat, iar statul trebuie să-i plătească fostului preşedinte Bancorex, Răzvan Temeşan, 250 milioane de lei

Cazul Bancorex - Lipscani, singurul dosar în care sunt judecaţi foşti oficiali din Bancorex pentru acordarea de credite fără acoperire, a ajuns pe masa instanţei supreme.

În urmă cu două luni, aceeaşi instanţă a decis definitiv că statul român trebuie să-l despăgubească într-un alt dosar pe fostul preşedinte al Bancorex, Răzvan Temeşan, cu suma de 250 milioane de lei, după ce acesta a fost achitat în 2001, într-un dosar penal, legat de fraudarea băncii. Cele 17 dosare penale, deschise de procurori în 1998-2000, care anchetau modul în care a fost devalizată Bancorex, au fost închise sau infimate în instanţă.

Cătălin Botezatu a luat un credit de 350.000 dolari

Curtea de Apel Bucureşti a decis, la finalul anului trecut, condamnarea pentru abuz în serviciu în formă calificată a foştilor directori ai sucursalei Lipscani - Bancorex: Grigore Maimuţ - şapte ani de închisoare, Ana Capetti -şapte ani de închisoare şi Mirela Fako - cinci ani de închisoare. Procesul a început în 1999, a avut parte de o rejudecare, de o conexare cu dosarul Bancorex-Sanca şi de refacerea unui volum de acte procedurale, pierdut între instanţe. Prin rechizitoriu, au fost trimişi în judecată cei trei directori alături de alte cinci persoane, care ar fi luat sau erau complici la deturnarea unor credite, printre care şi omul de afaceri Alexandru Răducan - care era acuzat că ar fi folosit în alt scop un credit de 3,5 miliarde, obţinut în 1995 de la Bancorex -Lipscani.

Prejudiciul ajunge la aproape 300 miliarde de lei

Dosarul a fost conexat ulterior cu cauza Bancorex- Sanca în care au fost trimişi în judecată omul de afaceri Alexandru Răducan, cei trei directori şi doi experţi contabili, numărul final al inculpaţilor ajungând la 10. Potrivit celui de-al doilea rechizitoriu ataşat, Răducan ar fi indus în eroare, prin mijloace frauduloase, reprezentanţii Bancorex, în perioada 1994-1995, nu a restituit mai multe credite şi ar fi produs un prejudiciu de peste 278 miliarde de lei. Acest lucru, spun procurorii, a fost posibil şi "datorită încălcării cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii Bancorex".

La Tribunal - nevinovaţi, la Curtea de Apel - condamnaţi

Tribunalul Bucureşti a decis, în decembrie 2002, achitarea a patru inculpaţi, ca urmare a prescripţiei faptelor şi a încetat procesul în cazul designerului Cătălin Botezatu, întrucât infracţiunea de bancrută frauduloasă a fost abrogată, iar fapta de înşelăciune - de care era acuzat - nu a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii. Judecătorii au mai constatat graţiate infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată Alexandru Răducanu, cei trei directori şi experţii contabili tot ca urmare a prescripţiei - şi i-a achitat. Parchetul atacă sentinţa, iar patru ani mai târziu, Curtea de Apel Bucureşti întoarce hotărârea, constată achitarea celor care au luat credite frauduloase, ca urmare a prescripţiei, dar condamnă funcţionarii bancari. Magistraţii au arătat că vinovăţia lui Grigore Maimuţ, Ana Capetti şi Mirela Fako este dovedită cu procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penală, plângerile formulate de fosta Bancorex SA, expertizele contabile efectuate în cauză, convenţiile de credit, dispoziţiile şi ordinele de plată, procesele-verbale de confruntare dintre inculpaţi, expertizele grafice etc.

În acelaşi dosar, a mai fost trimis în judecată şi creatorul de modă Cătălin Botezatu, care, cu ajutorul lui Alexandru Răducan, ar fi obţinut un credit de la Banca Bankcoop, de 350.000 de dolari, pe care nu i-ar fi restituit şi i-ar fi folosit în alt scop.