Doi înalţi magistraţi, deconspiraţi ca ofiţeri ai Securităţii

Amândoi erau absolvenţi de Drept. Mihai Mircea Timiş este rudă cu generalul Gheorghe Marcu, la acea vreme şeful Diviziei a II-a din CIE, mai apoi şeful rezidenţei de spionaj de la Londra. Marcu

Amândoi erau absolvenţi de Drept. Mihai Mircea Timiş este rudă cu generalul Gheorghe Marcu, la acea vreme şeful Diviziei a II-a din CIE, mai apoi şeful rezidenţei de spionaj de la Londra. Marcu a fost cel care a coordonat în timpul regimului comunist operaţiunea supervizată personal de Nicolae Ceauşescu pentru vânzarea de evrei, şvabi şi saşi. În prezent, Marcu este un prosper om de afaceri.

"Am lucrat 21 de ani ca anchetator"
Cârcel a lucrat în cadrul CIE ca ofiţer acoperit, fiind în viaţa de zi cu zi procuror. Numele său apare în mărturiile despre uciderea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. Cârcel a lucrat, printre altele, ca anchetator la închisoarea Rahova, locul unde erau bătuţi disidenţii anticomunişti. Pe site-ul Fundaţiei Gh. Ursu este publicată şi o replică a lui Cârcel. "Poate să fi ridicat glasul la ei, dar să-i fi bătut? În 1985 eram procuror anchetator. Am avut foarte puţine tangenţe cu cazul
Ursu
, doar pe aspectele judiciare. Domnule, am lucrat 21 de ani ca anchetator!".Marin Cârcel a avut o ascensiune fulminantă după 1989, ajungând vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti. În 2003, a renunţat la funcţie în urma apariţiei zvonurilor că ar fi fost securist. A ajuns apoi judecător la Curtea de Apel. În această calitate a făcut parte recent din completul de judecată care a dispus arestarea jurnalistului Marin Gârleanu, din Vrancea, pentru implicarea în deţinerea de secrete militare. Este vorba despre documentele privind amplasarea trupelor româneşti din Afganistan. Cârcel apare ca judecător şi în cazul arestării lui Dinu Patriciu.

Conspirarea
În CIE, toţi ofiţerii de informaţii au primit din momentul angajării o nouă identitate pentru protecţie nu numai în relaţiile cu cei din exteriorul serviciului, dar şi în interiorul acestuia. Cu excepţia cadrelor de personal şi a comandanţilor direcţi, adevărata identitate nu era cunoscută decât de foarte puţini.

130 de securişti în magistratură
Conform mărturiilor, la începutul acestui an, în sistemul judiciar erau cel puţin 130 de magistraţi care ar fi colaborat cu fosta Securitate. Printre cei despre care s-a scris că ar fi avut astfel de legături se numără procurorii Ovidius Păun, Ilie Picioruş, Marcel Sâmpetru (adjunct al procurorului general), Gheorghe Drăghici şi Ion Butuceanu, dar şi numeroşi şefi de Parchete şi Curţi de Apel, cum ar fi Tomiţă Crăciun, din Galaţi, Ion Poiană, de la Sibiu, Alexandru Codescu, din Ploieşti.

Audiat în dosarul "Revoluţiei de la Timişoara",
Ion Coman afirmă că armata a tras, dar la picioare
Fostul şef al Secţiei Militare din cadrul Comitetului Central al fostului PCR, Ion Coman, a fost audiat, ieri, de instanţa supremă, în procesul "Revoluţiei de la Timişoara", din 1989, în care sunt judecaţi generalii (r ) Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. Coman a declarat magistraţilor că el nu avea dreptul să dea ordine, dar i-a rugat pe foştii generali ştefan Guşă şi Vasile Milea să retragă tancurile din oraş. Ion Coman a mai spus că ordinele date de Nicolae Ceauşescu erau ca militarii să tragă asupra demonstranţilor, dar la picioare. Fostul şef al Secţiei Militare a arătat că, la vremea respectivă, în Timişoara fuseseră scoase 50 de tancuri, fiecare având 50 de proiectile. Coman a spus că incendierea unui tanc ar fi avut ca efect distrugerea unui sfert din Timişoara. El a povestit că ar fi fost sunat de Elena Ceauşescu, care i-ar fi reproşat retragerea tancurilor.