Dobânzile la depozite, mai iuţi decât cele la credite

În primele opt luni ale lui 2008, criza de lichidităţi din piaţă a împins băncile să crească dobânzile la depozite mult mai rapid decât la împrumuturi După majorările

În primele opt luni ale lui 2008, criza de lichidităţi din piaţă a împins băncile să crească dobânzile la depozite mult mai rapid decât la împrumuturi

După majorările semnificative ale dobânzilor la depozite, analiştii consideră că acestea au atins pragul maxim. În schimb, la credite se anunţă noi scumpiri.

Lipsa de lichidităţi din piaţa financiară ascute lupta băncilor pentru clienţi pe segmentul economisirii. Dacă la începutul anului dobânzile oferite la depozite la termen nu depăşeau nivelul aşteptat al inflaţiei, în momentul de faţă, situaţia s-a schimbat.

Instituţiile bancare au ajuns să bonifice economiile cu o dobândă extrem de avantajoasă. În schimb, pe partea de creditare, majorările de dobânzi au fost mai temperate. În aceste condiţii, ecartul dintre dobânzile practicate la credite, respectiv depozite, s-a redus cu aproximativ un punct procentual în primele opt luni ale anului.

Analiştii spun că dobânzile la depozite au ajuns la un prag maxim şi că acum este momentul să economisim. Practic, de la începutul anului bonificaţiile oferite de instituţiile de credit pentru resursele atrase de la populaţie şi companii au crescut constant.

Această evoluţie era de aşteptat în condiţiile în care din toamna anului trecut până în prezent Banca Naţională a majorat dobânda-cheie de şapte ori, de la 7% până la 10,25%.

Datele arată că dobânzile la depozite au crescut mult mai repede decât scumpirea finanţărilor în lei. Situaţia se datorează în principal lipsei de lichiditate din piaţa monetară, care a determinat instituţiile de credit să ofere dobânzi tot mai mari, în încercarea de a-şi asigura necesarul de resurse.

În plus, accesul mai dificil la credite a redus apetitul românilor pentru împrumuturi, motiv pentru care băncile au acceptat să-şi diminueze profiturile, pentru a putea acorda împrumuturi atractive.

"Era firesc ca în condiţiile în care lichiditatea din piaţă s-a diminuat, băncile să se orienteze spre segmentul economisirii populaţiei", explică Lucian Anghel, economist-şef la BCR.

Acesta spune că băncile de credit s-au adaptat înăspririi politicii monetare a BNR, dar că ultima majorare de dobândă a rămas fără ecou. "Pe viitor, nu mă mai aştept la creşteri semnificative ale dobânzilor la depozite", adaugă Anghel.

Bonificaţii bune la şase luni

Potrivit firmei de consultanţă KTD Invest, dobânda medie, pentru depozitele standard, cu o maturitate de 12 luni, este de 9,53%, cu mult peste cifra de la începutul anului (6,84%).

Cea mai semnificativă majorare a bonificaţiilor, în intervalul ianuarie-august, a fost înregistrată pe segmentul economiilor la şase luni. Astfel, pe un astfel de depozit constituit în prezent, dobânda medie plătită în sectorul bancar este de 9,47%, faţă de doar 6,56% în urmă cu opt luni.

Practic, băncile anticipează că inflaţia va scădea anul următor, fapt care nu ar mai justifica plata unor dobânzi aşa de mari. În aceste condiţii, este normal ca economisirea pe o perioadă de şase luni să fie încurajată.

În ceea ce priveşte cele mai populare depozite în rândul românilor (cele constituite pe una-trei luni), acestea au înregistrat un avans mai lent. În prezent, bonificaţia medie la o lună este de 8,54%, iar la trei luni de 9,19%. O nouă tendinţă se conturează în piaţă.

Tot mai multe bănci scot la ghişeu produse promoţionale cu dobânzi avantajoase, cum sunt, de exemplu, depozitele aniversare sau cele cu dobândă progresivă.

Creditele în lei îşi continuă marşul scumpirilor

Înăsprirea politicii monetare a generat creşteri de dobânzi şi pe partea de creditare în monedă naţională. De la începutul anului, dobânzile practicate la împrumuturile în lei au crescut, în medie, cu 1,7 puncte procentuale, potrivit portalului financiar Conso. Creşterea dobânzilor, determinată de majorările succesive ale dobânzii de politică monetară, diferă însă de la un tip de credit la altul.

Creditul negarantat, cel mai scump

Cele mai mari dobânzi, dar şi cea mai însemnată creştere a acestora, este înregistrată de creditele de nevoi personale fără garanţii. Astfel, dacă la începutul anului puteai contracta un împrumut negarantat la o dobândă de 12% pe an, în prezent, dobânzile au crescut cu două puncte procentuale până la 14% pe an.

Băncile oferă credite negarantate la o dobândă mai mare pentru a-şi acoperi astfel riscul indus de lipsa unei garanţii. "Creditele negarantate sunt cele mai riscante şi din acest motiv sunt şi cele mai scumpe", ne-a explicat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Creşterea mai accentuată a dobânzilor la creditele negarantate comparativ cu celelalte forme de finanţare poate fi explicată prin numărul mare de restanţe care s-au acumulat în cazul acestor împrumuturi.

La polul opus, cele mai mici dobânzi, dar şi cel mai redus ritm de creştere al acestora (1,5 puncte procentuale) s-au înregistrat la împrumuturile imobiliare/ipotecare care au ajuns în august la un nivel mediu de 11,1% pe an.

Dobânzile la euro, în uşoară stagnare

În ceea ce priveşte costurile împrumuturilor în euro, acestea au crescut, în intervalul ianuarie- august, foarte puţin sau chiar au stagnat, în ciuda turbulenţelor de pe pieţele externe şi a finanţărilor mai scumpe din exterior.

Astfel, dobânzile practicate de bănci la credite în euro au urcat, în medie, cu 0,25 puncte procentuale. "Banca Centrală Europeană a crescut dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, iar băncile se împrumută de pe pieţele externe la dobânzi mai mari pentru că marjele de risc faţă de România au crescut. Totuşi, acest cost suplimentar nu a fost încorporat de bănci în totalitate, acestea preferând să îşi sacrifice din marja de profit", a arătat Dumitru.

Noi scumpiri la împrumuturi

Pentru perioada următoare, analiştii se aşteaptă la noi creşteri ale dobânzilor la creditele în lei. Deşi împrumuturile în monedă naţională au consemnat scumpiri însemnate în acest an, majorarea de dobândă a fost cea operată de banca centrală.

Din acest motiv, este de aşteptat ca majorarea de dobândă să fie transmisă de la bancă la client. "Vom asista în continuare la creşteri ale dobânzilor la credite pentru că băncile nu au încorporat în întregime majorarea operată de BNR", a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank.

La creditele în euro este de aşteptat o reducere a dobânzilor practicate de bănci în condiţiile în care BCE va reduce dobânda-cheie spre finele acestui an.