Dobânzile româneşti, "imune" la deciziile Băncii Centrale Europene

Riscurile mari asociate României nu fac posibilă ieftinirea creditelor în ton cu mişcările de politică monetară ale altor bănci centrale. Deciziile luate de Banca Centrală Americană (FED)

Riscurile mari asociate României nu fac posibilă ieftinirea creditelor în ton cu mişcările de politică monetară ale altor bănci centrale.

Deciziile luate de Banca Centrală Americană (FED) şi Banca Central Europeană (BCE) ar trebui să influenţeze evoluţia dobânzilor la creditele în valută luate în ţara noastră. Scumpirile costurilor de finanţare pe pieţele internaţionale antrenează întotdeauna un efect similar pe piaţa bancară locală. Totuşi, atunci când dobânzile pe pieţele interbancare scad, nimeni nu poate garanta că ele vor scădea şi în România.

Atunci când FED-ul sau BCE decid să scadă dobânda de politică monetară, băncile româneşti pot să obţină credite mai ieftine pe piaţa interbancară. După ce îşi adaugă marja de profit, instituţiile de credit pot oferi românilor împrumuturi în euro sau dolari cu dobânzi mai mici. Aşa funcţionează mecanismul în teorie. Practic însă, perspectivele de rating în scădere şi riscurile mai mari asociate economiei naţionale, cât şi băncilor din România îngreunează scăderea dobânzilor în ţara noastră.

Ceea ce înseamnă că, pentru o bancă locală care vrea să se împrumute din afară, prima de risc creşte, la fel ca şi costul finanţării, iar difenţialul de dobândă (adică ceea ce ar trebui să se câştige prin ieftinire) este anulat. În consecinţă, chiar dacă dobânzile pe pieţele internaţionale scad, românii ar putea să nu ajungă să se bucure prea repede de credite mai ieftine.

Cătălina Constantinescu, analist la ABN Amro, explică faptul că, în ceea ce priveşte dobânzile la euro pe pieţele internaţionale, acestea sunt în creştere de câţiva ani încoace. Aşa că o ieftinire a creditelor nu ar fi fost posibilă decât pe seama diminuării marjei de profit ale băncilor.

Analistul ABN Amro anticipează o posibilă scădere a dobânzii de politică monetară în zona euro, la final de an, ceea ce ar trebui să conducă la o scăderea a dobânzilor în euro. "Totuşi, e puţin probabil că băncile româneşti să aibă acces la finanţări mai ieftine pe piaţa interbancară, date fiind riscurile tot mai ridicate pe care agenţiile de rating le indică pentru ţara noastră", afirmă Constantinescu.

Creditele în dolari s-ar putea ieftini

O ieftinire este mai probabilă în cazul creditelor aflate în derulare şi care au dobânda variabilă. Totuşi, nici în acest caz ieftinirea nu este garantată. "Depinde, în primul rând, de ceea ce este stipulat în contractul de credit, pentru că o banca modifică dobânda atunci când fluctuaţiile Euribor/Libor (dobânzile de referinţă pe pieţele interbancare) depăşesc o anumită valoare", subliniază Constantinescu. La rândul său, Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst, este de părere că dobânzile la creditele în dolari ar trebui să scadă pe pieţele internaţionale.

Totuşi, pe piaţa interbancară, ieftinirea nu ar avea aceeaşi amploare ca şi procentul de reducere al dobânzii de politică monetară din Statele Unite. Pentru împrumuturile în euro, Cabat este destul de sceptic în ceea ce priveşte o posibilă ieftinire a acestora. "Inflaţia în zona euro a crescut destul de mult, aşa că e prea puţin probabil ca Banca Central Europeană să scadă dobânda". În prezent, dobânda de politică monetară este stabilită la 4% în zona euro.

Cabat este de părere că, în cazul României, înrăutăţirea perspectivelor de rating face imposibilă obţinerea unor credite mai ieftine pe piaţa interbancară. În plus, chiar dacă instituţiile de credit ar beneficia de costuri de finanţare mai mici, acestea ar putea să crească marja de dobândă şi astfel românii nu ar putea sesiza ieftinirile de pe pieţele internaţionale.

Guvernatorul BNR vrea să limiteze creditele în franci elveţieni

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a cerut mai multă prudenţă în acordarea de credite în monede exotice. Acesta este de părere că împrumuturile în franci elveţieni aduc riscuri suplimentare de neplată din partea clienţilor. "Francul elveţian este în mod tradiţional o monedă de refugiu", în care fac plasamente investitorii în perioade tulburi, întărindu-l. Or, întărirea francului faţă de leu scumpeşte creditele luate în aceste monede şi sporeşte riscurile de nerambursare.

Va trebui să luăm măsuri", a avertizat, ieri, guvernatorul, fără să ofere şi detalii suplimentare. În opinia lui Dragoş Cabat, preşedintele Chartered Financial Analyst, există mai multe mijloace prin care Banca Naţională ar putea limita creditarea în franci elveţieni. "În prezent, rezerva minimă obligatorie pentru franci, la fel ca şi pentru restul valutelor, este stabilită la 40%.

Dacă BNR vrea să descurajeze creditarea în CHF, atunci e foarte probabil că rezerva minimă obligatorie să crească pentru pasivele în această valută", explică Cabat. În plus, banca centrală ar putea să respingă cererile de lansare a unor noi produse de creditare în franci elveţieni. În prezent, dacă o bancă vrea să introducă un nou produs, trebuie să obţină acceptul BNR. Cert este că, deşi prezintă o serie de riscuri, creditele în franci elveţieni sunt avantajoase pentru bănci.

Deşi dobânzile sunt mai mici decât în cazul împrumuturilor în euro sau lei, conversia valutară este mai scumpă în cazul CHF decât pentru euro sau dolari. "Trebuie să ţinem cont şi de faptul că, deşi francul elveţian este considerat o monedă stabilă, de refugiu, ea a început să devină din ce în ce mai volatilă", a concluzionat Cabat.