Disparitia fantomelor

"Una bucata dulap tip bucatarie, una bucata cuier-pom de fier, una bucata raft din lemn, doua perdele nylon, una masina de scris manuala, un birou cu doua corpuri". Lista continua cu doua mese, niste

"Una bucata dulap tip bucatarie, una bucata cuier-pom de fier, una bucata raft din lemn, doua perdele nylon, una masina de scris manuala, un birou cu doua corpuri". Lista continua cu doua mese, niste scaune, un xerox si un avizier. Acesta este tot patrimoniul Partidului Pensionarilor si Protectiei Sociale. Ar incapea foarte bine intr-un uscator de bloc. Pensionarii-activisti politici sunt insa oameni constiinciosi, au facut inventarul si l-au prezentat la tribunal ca sa vada judecatorul ca partidul lor totusi traieste. Partidul Particularilor - Partid Social Democrat Traditional, care se autodefineste "de centru dreapta cu orientare sociala liberala si conservatoare", are doar 1,9 milioane de lei in cont, dar vrea sa isi trimita un candidat la prezidentiale. Nici "crestinii" nu o duc mai bine. Partidul National Democrat Crestin, "partid de mase", subzista datorita sponsorizarilor prim-vicepresedintelui care practica "psihoterapia analitica si medicina traditionala". Aceste formatiuni si inca vreo 15 asemenea lor au depus dosarele de inregistrare la Tribunalul Bucuresti, in conformitate cu normele severe din noua Lege a partidelor. Ele par sa fi reusit a aduna cel putin 25.000 de semnaturi de la tot atatia membri, repartizati in cel putin jumatate din judetele tarii. Se pare ca strangerea adeziunilor nu a fost o problema, deoarece "particularii" au depus 65.000 de semnaturi, iar "solidarii" din PSDSESB, nu mai putin de 97.500. Daca, dupa verificari, dosarele se vor dovedi in regula, judecatorii vor inscrie in registrul partidelor vreo douazeci de fantome, formatiuni care exista pe hartie, activitatea lor publica fiind vizibila doar la microscop. Partidele fantoma mai bantuie inca scena politica, datorita vanitatii unora de a se intitula presedinti sau datorita credintei naive ca, odata, formele vor capata consistenta si vor reusi sa prinda cateva procente la alegerile locale sau chiar la parlamentare. Pare sa fi trecut vremea cand a avea un partid reprezenta o afacere: sediul se putea transforma in discoteca, inchiria pe bani buni care intrau in buzunarul conducerii sau, tot in avantajul acesteia din urma, partidul era pur si simplu vandut unei formatiuni politice mai mari sau unui ins cu parale, dornic sa se numeasca si el lider. Marfa vandabila s-a cumparat deja. "Pensionarii" au fost achizitionati pe bucati de catre PD si PSD (dadea bine sa-si intinda aripile protector asupra reprezentantilor categoriei celei mai defavorizate), PSM s-a topit si el in actualul partid de guvernamant, liderii sai capatand in schimb niste scaune, UFD si APR, fara perspective proprii, au fuzionat cu PNL. Cine sa mai achizitioneze astazi patru formatiuni crestine, cand insusi PNTCD este pe cale sa-si dea obstescul sfarsit?! Incapatanarea de a rezista a unora dintre ele este perfect ilustrata de zecile de pagini de proces-verbal de la congresul Partidului National Democrat Crestin, ingrijit asternute de mana, cu pixul. Alte partide, precum Actiunea Populara (AP) a lui Emil Constantinescu, par din fasa sortite unei morti premature. Trista notorietate a fostului sef al statului nu are cum sa aduca popularitate AP, a carei prezenta nu este consemnata nici de sondajele de opinie. In perioadele electorale, partidele fantoma vin sa sacaie cu prezenta partidele mari. PNL Campeanu, de exemplu, a ciupit trei procente de la PNL, datorita asemanarii de nume si de semn electoral. Alegatorii mai putin atenti pot sa se incurce cu usurinta in atatia "social-democrati" sau "democrati-crestini", prejudiciindu-i astfel pe titularii de doctrine. Este motivul principal pentru care formatiunile parlamentare au decis sa modifice Legea partidelor si sa creasca pragul electoral. Procesul de selectie naturala se dovedea prea lent, figurantii politici aglomerand in continuare scena. Modificarea legii a dus la drastica imputinare a acestora, de la peste 130 in urma cu zece ani, la numai 27 acum, dupa ultima strigare pentru inscrierea la tribunal. Din 27 de partide, numai 5 pot trece fara opinteli de pragul electoral de 5 la suta. Disparitia fantomelor arata ca s-a incheiat copilaria politicii. Tabloul tinde spre o si mai mare simplificare, asa incat, la alegerile din 2008, in Parlament ar putea ajunge doar trei-patru partide. Politica ar putea fi atunci mai usor de inteles si mai sanatoasa, cu conditia sa existe un echilibru al fortelor, nu un partid-stat si o opozitie rahitica.