Discrepanţe regionale la utilizarea banilor europeni

Judeţe sărace iau faţa celor bogate la capitolul accesarea fondurilor SAPARD La prima vedere, SAPARD ar fi trebuit să avantajeze judeţele mai bogate, unde se găsesc mai uşor bani pentru

Judeţe sărace iau faţa celor bogate la capitolul accesarea fondurilor SAPARD

La prima vedere, SAPARD ar fi trebuit să avantajeze judeţele mai bogate, unde se găsesc mai uşor bani pentru cofinanţare. În realitate însă, judeţele mai sărace au avut cea mai mare densitate de fonduri europene. Altfel spus, gradul de absorbţie este legat în primul rând de "puterea" spiritului de întreprinzător din zona respectivă.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) finanţează prin Programul SAPARD 5.867 de proicte de investiţii în agricultură şi dezvoltarea infrastructurii rurale, în valoare totală de 6,31 miliarde de lei (circa 1,9 miliarde de euro). 4.689 proiecte beneficiază de cofinanţare Comisia Europeană-Guvern, iar celelalte proiecte (în valoare de circa un miliard de lei) s-au încadrat în aşa-numitul " SAPARD românesc", primind finanţare de la bugetul de stat.

Solicitările de fonduri europene au înregistrat diferenţe foarte mari de la o regiune la alta şi de la un judeţ la altul, fiind influenţate direct de nivelul dezvoltării economice, dar şi de interesul agenţilor economici - arată Agenţia, în urma analizării datelor privind ultilizare fondurilor SAPARD. Cu greu am putea vorbi însă despre o corelaţie puternică între gradul de dezvoltare economică şi gradul de absorbţie.

Sărăcia nu e un criteriu

Într-adevăr, se constată că judeţele unde au fost realizate cele mai multe proiecte sunt judeţe bogate, precum Constanţa, Timiş, Iaşi sau Mureş (cu peste 200 de proiecte). Dar, în acelaşi timp, dacă ţinem cont de populaţie, aceste judeţe sunt devansate de judeţe mai sărace. Astfel, în Constanţa revin doar patru proiecte la 10.000 de locuitori (283 la 715 mii locuitori), în timp ce în Tulcea media este de şase proiecte la 10.000 de locuitori (154 proiecte la 258 mii locuitori).

Iar potrivit statisticilor oficiale, PIB-ul pe locuitor în Tulcea, de 3440 euro, este numai 63% din media judeţului Constanţa (date pentru 2006). La fel de bine stau judeţele Călăraşi, Alba, Harghita. De altfel, aceste judeţe înregistrează şi cele mai mari medii de fonduri europene pe cap de locuitor - 588 lei în Călăraşi, 538 lei în Alba şi 514 lei în Harghita.

Judeţe la fel de sărace se găsesc însă şi la celălalt capăt al clasamentului. Astfel, Mehedinţi (un judeţ care statistic, la PIB/locuitor, este chiar deasupra Tulcea) este pe ultimul loc la capitolul fonduri europene pe cap de locuitor - 104 lei. Urmează Arad - 173 lei, Dolj - 176 (judeţe mai înstărite). În partea de jos a clasamentului se mai înscriu un judeţ modest din punct de vedere economic, Sălaj - 206 lei/loc, dar şi unul cu preţenţii - Cluj, care nu a strâns decât 209 lei/loc din fonduri europene.

În aceste condiţii, nu se poate invoca lipsa de fonduri pentru cofinanţare ca principal argument pentru o poziţie sau alta din clasament. Cofinanţarea proprie (a întreprinzătorului/autorităţii locale) pentru un proiect inclus în SAPARD se ridcă în general la 50% din valoarea proiectului.

Sunt însă domenii (precum măsura 3.1 - investiţii în exploataţii agricole, cu cel mai mare număr de proiecte contractate, peste 2000), unde unui tânăr care promovează proiecte din zona montană, spre exemplu, i se cere o cofinanţare de doar 35%.

Pentru aprobarea unui proiect, cofinanţarea este un criteriu necesar, dar nu şi suficient. La fel de imporantă este ca întreprinzătorul să probeze eficienţa proiectului respectiv, altfel spus să probeze că are spirit de întreprinzător.