Directiva poluării, greu de aplicat de către firmele europene

Un grup de experţi industriali au realizat un ghid care stabileşte reguli pentru eficienţa energetică în interiorul companiilor. Pentru că multe firme s-au plâns că directiva europeană a

Un grup de experţi industriali au realizat un ghid care stabileşte reguli pentru eficienţa energetică în interiorul companiilor.

Pentru că multe firme s-au plâns că directiva europeană a controlului poluării e greu de aplicat şi pe alocuri de înţeles, un grup de specialişti în reducerea poluării au adoptat de curând un ghid pentru eficienţa energetică a firmelor din principalele sectoare industriale.

Ghidul se aplică şi firmelor din România şi cuprinde cele mai bune practici pentru reducerea poluării companiilor. Manualul e destinat în special firmelor care intră sub incidenţa directivei prevenirii şi controlului poluării.

Documentul pentru bune practici a fost adoptat la începutul lunii noiembrie de către un grup de experţi industriali şi are în vedere tot felul de companii, de la uzinele de mare ardere până la fabricile de lapte.
Reprezentanţii marilor companii au declarat că vor adopta documentul pentru că e simplu şi le dă noi posibilităţi să-şi îmbunătăţească afacerea.

Liderii de la Bruxelles au arătat că ghidul este important pentru că, spre deosebire de alte documente, se aplică orizontal întregului sector industrial.

În plus, ghidul e mult mai comod din punct de vedere al regulilor, mai ales că nu obligă companiile să adopte nivelurile de reducere a poluării.

Recomandări pentru 11 sectoare industriale

Serge Roudier, directorul biroului de integrarea poluării de la Bruxelles, a declarat că ghidul cuprinde mai multe tehnici de management precum auditul extern al eficienţei energetice şi monitorizarea întregului sistem al fabricilor. De asemenea, documentul mai cuprinde recomandări cu privire la eficienţa energetică, cuprinse în directiva IPPC din 1996.

"Ghidul are recomandări pentru îmbunătăţirea instalaţiilor din 11 sectoare neacoperite în alte ghiduri, precum ventilaţia şi aerul condiţionat, iluminarea şi recuperarea căldurii. Aceste recomandări sunt însă compatibile cu altele", a declarat Serge Roudier. Acesta a adăugat că documentele sunt foarte importante, deoarece se pot extinde şi în afara Uniunii Europene.

Acest tip de ghiduri sunt folosite deja de către instituţiile economice pentru finanţarea proiectelor industriale. Reprezentanţii Comisiei Europene au spus că situaţia aplicării directivei poluării e îngrijorătoare din cauză că reducerea emisiilor de carbon, prevăzută prin lege, ar trebui să îndeplinească obiectivele europene de mediu şi sănătate, fapt care nu se întâmplă în prezent. Experţii spun că documentul a fost adoptat şi pentru a veni în ajutorul firmelor care trebuiau să depună documentele cerute de directiva poluării până la 30 octombrie, dar nu au făcut-o.

Fermierii se judecă cu autorităţile

O evaluare a companiilor care trebuiau să obţină autorizaţiile de mediu cerute de directivă arată că mai mult de jumătate din firmele franţuzeşti, irlandeze şi olandeze nu au depus niciun act până la data stabilită. În Spania, situaţia e asemănătoare. Un grup de ecologişti spanioli au arătat săptămâna trecută că mai mult de 5.000 de fabrici aflate sub incidenţa directivei poluării mai au de obţinut autorizaţiile de mediu. Fermele de animale din Olanda, Polonia, Ungaria şi Irlanda au cele mai mari dificultăţi.

Multe dintre acestea au depus plângeri în instanţă împotriva autorităţilor, argumentând că aplicarea cererilor din directivă e prea costisitoare. Există însă şi ţări unde fabricile sunt mult mai avansate în reducerea poluării. Se pare că Luxemburgul e singurul stat care a implementat complet directiva poluării. Ţări precum Finlanda, Marea Britanie, Belgia, Germania şi Cehia au raportat că mai mult de 90% din marile fabrici au devenit mai "verzi".

În România, numai patru firme au fost închise

În România, patru instalaţii de mare ardere, aflate sub incidenţa directivei europene pentru poluare, au fost notificate de către Ministerul Mediului pentru neîndeplinirea obligaţiilor de mediu până la 30 octombrie 2007. Astfel, companiile Casirom Turda, Romaltyn Minning (fost Transgold) Baia Mare, Agroflip Bonţida şi Carbid Fox SA Târnăveni au fost închise.

La începutul anului 2007, în România existau 660 de instalaţii care intrau sub incidenţa directivei IPPC. Dintre acestea, 161 de întreprinderi au obţinut o perioadă de tranziţie pentru conformarea din punct de vedere al poluării.

Din cele 161 de întreprinderi, 154 de instalaţii au obţinut până la data scadentă autorizaţia integrată de mediu, iar trei nu au mai avut nevoie, întrucât au ieşit de sub incidenţa directivei, prin încetarea activităţii sau prin reducerea capacităţii de producţie.

Conform obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de aderare, toate instalaţiile IPPC trebuiau să aibă Autorizaţie Integrată de Mediu (AIM) până la data de 30 octombrie 2007. De asemenea, acelaşi termen-limită se aplică şi pentru conformarea la normele europene de mediu a acelor instalaţii IPPC pentru care, în cadrul negocierilor purtate cu oficialii europeni, nu s-a obţinut perioadă de tranziţie.

Ce este Autorizaţia Integrată de Mediu

Potrivit prevederilor europene, Autorizaţia Integrată de Mediu (AIM) cuprinde valorile - limită de emisie pentru poluanţi, care pot fi emişi în cantităţi semnificative, ca rezultat al funcţionării instalaţiei, luându-se în considerare natura lor, precum şi potenţialul de transfer al poluării dintr-un mediu în altul, respectiv apă, aer, sol. Totodată, AIM poate cuprinde şi cerinţe specifice pentru protecţia solului şi a apei subterane, precum şi măsuri suplimentare cu privire la managementul deşeurilor generate de instalaţie.