Directiva Bolkestein se votează sub presiunea străzii

Scopul Directivei serviciilor, mai bine cunoscută sub numele de Directiva Bolkestein, după numele fostului comisar european Fritz Bolkestein, care a iniţiat-o, a fost liberalizarea sectorului

Scopul Directivei serviciilor, mai bine cunoscută sub numele de Directiva Bolkestein, după numele fostului comisar european Fritz Bolkestein, care a iniţiat-o, a fost liberalizarea sectorului serviciilor pe tot teritoriul UE, prin îndepărtarea tuturor barierelor legislative şi introducerea unei mai mari libertăţi de circulaţie a muncitorilor. Dar deasupra tuturor acestor lucruri se află cel mai important obiectiv economic al UE, conţinut în planul care se numeşte "Agenda de la Lisabona" şi care prevede ca "până în anul 2010 economia UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie din lume".
Deşi Evelyne Gebhardt, raportorul Parlamentului European pentru Directiva serviciilor, declară că este "destul de mândră de rezultatele obţinute", care trebuie să fie ratificate prin votul parlamentului, compromisul la care au ajuns cele două mari grupuri ale Parlamentului European, Partidul Popular European şi Grupul Socialist, înlătură principii fundamentale din Directiva serviciilor.
Modificată până la pierderea substanţei
În varianta iniţială, Directiva însemna că orice firmă din UE, inclusiv o firmă din România anului 2007 integrată în UE, putea să presteze în mod liber servicii în orice ţară din UE, respectând legislaţia "ţării de origine", adică legislaţia românească în cazul nostru pentru sectorul serviciilor respective. Problema de bază pentru cei care se opun Directivei serviciilor în forma originală este posibilitatea dumpingului social. Directiva avantajează ţările mai mari şi mai sărace în detrimentul ţărilor bogate. Pentru că ea se va aplica pentru nenumărate domenii de activităţi: consultanţă în management, marketing, contabilitate, avocatură, servicii de publicitate, audiovizuale, servicii imobiliare, comerciale, construcţii, asistenţă medicală, inclusiv asistenţă medicală la domiciliu şi multe altele. Principiile pe care contestatarii vor le schimbe în textul Directivei serviciilor, cu ocazia votului de joi din Parlamentul European, sunt principiul ţării de origine şi plata muncitorilor în funcţie de legislaţia şi normele în vigoare din ţara în care vor presta servicii. Cu alte cuvinte, Partidul Popular European şi Grupul Socialist au ajuns la o variantă de compromis a directivei, în care firma prestatoare de servicii să respecte legislaţia în domeniul muncii şi în cel social din ţara în care prestează servicii. Criticii acestui compromis sunt europarlamentarii din Marea Britanie, Suedia, noile state membre, dar şi o parte a unor europarlamentari germani. Ceea ce este deosebit de interesant, ţinând cont că şefii celor două grupuri care au negociat compromisul sunt nemţi: Hans Gert Poettering şi Martin Schulz.
Directiva, respinsă de sindicate
În această balanţă însă, foarte greu atârnă demonstraţiile de forţă ale zecilor de mii de sindicalişti în mari centre ca Berlin şi Strasbourg. Între 20.000 şi 25.000 de manifestanţi din întreaga UE au sosit ieri, la Strasbourg, răspunzând chemării Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES). Scopul manifestaţiilor este acela de a menţine presiunea asupra PE, care urmează să dezbată directiva. Sindicaliştii au anunţat că manifestaţiile vor avea loc indiferent de compromisul la care au ajuns conservatorii şi socialiştii, prin care se elimină principiul "ţării de origine".
Până în acest moment, mesajul Comisiei Europene este că varianta de compromis poate produce încă rezultate, deoarece se va impune statelor membre UE să restrângă cerinţele legislative, administrative şi financiare pentru firmele străine aflate pe teritoriul lor. Cât de mult, se va vedea după votul de mâine din Parlamentul European.