Dieta longevităţii se bazează pe trei grupe de alimente

Hrana de fiecare zi ne influenţează sănătatea şi speranţa de viaţă. Nu mai este o noutate pentru nimeni că o dietă sănătoasă ne ajută să fim în formă şi să trăim mai mult. Un

Hrana de fiecare zi ne influenţează sănătatea şi speranţa de viaţă. Nu mai este o noutate pentru nimeni că o dietă sănătoasă ne ajută să fim în formă şi să trăim mai mult. Un studiu american, efectuat timp de 10 ani, a demonstrat că voluntarii care au preferat o dietă bogată în legume, fructe, peşte şi carne de pasăre au şanse să trăiască mai mult decât alt grup de voluntari care au ales un meniu mai puţin sănătos.

În mod special, "American Heart Association" recomandă consumul de peşte de două ori pe săptămână pentru ca organismul să acumuleze suficiente grăsimi omega 3. Iar un meniu care conţine peşte - fie cod, plătică, ton sau biban - este o alegere excelentă, care îndepărtează riscul de a suferi de depresie, artrită şi unele forme de cancer.

Referindu-se la dieta longevităţii, fitonutriţionistul Eugen Giurgiu precizează care sunt beneficiile acesteia şi recomandă grupele de alimente sănătoase:

Fructele şi legumele antioxidante sunt incluse în lista alimentelor care prelungesc viaţa deoarece sunt bogate în vitaminele A, E şi C - antioxidanţi de renume - care reuşesc să lupte cu radicalii liberi. Putem aduna rezerve de antioxidanţi dacă mâncăm legume - morcovi, castraveţi, salată verde, spanac, ştevie, ciuperci, broccoli, sfeclă roşie, ardei, varză, conopidă, dovlecei, dovleac de iarnă, roşii. Fructele-vedetă ale dietei sunt: perele, caisele, fructele de pădure (mure, coacăze, zmeură), citricele şi fructele uscate (caise, stafide, struguri, mango, kiwi).

Spanacul, de exemplu, un remineralizant de mare valoare, conţine şi vitamine cu efect antioxidant şi se consumă, de preferinţă, crud. Specialiştii consideră spanacul un medicament pentru numeroase afecţiuni cardiace, dermatologice, osoase, pancreatite cronice, hipertensiune arterială, ateroscleroză, obezitate, rahitism, oboseală cronică etc. Sucul acestuia se bea imediat după stoarcere, înaintea meselor principale. Se poate combina cu suc de morcovi sau de lămâie.

Proteinele. Cele de natură animală (peştele, carnea de pasăre, ouăle, lactatele) conţin nouă aminoacizi. De aceea sunt considerate proteine complete. Din categoria proteinelor vegetale, soia beneficiază de toţi aceşti aminoacizi, ca şi carnea. În plus, soia este bogată şi în izoflavone, substanţe care pot reduce riscul de apariţie a unor forme de cancer. Celelalte proteine vegetale - lactatele, cerealele, seminţele, legumele, nucile, deşi sunt considerate proteine incomplete - sunt valoroase pentru aportul de calciu, vitamine şi minerale în organism.

Un exemplu concludent sunt nucile. Acestea au o putere calorică foarte mare, ca şi carnea, dar sunt mai sănătoase. De aceea nutriţioniştii le recomandă în tratamentul a peste 100 de afecţiuni: de la accidente vasculare, ateroscleroză, enterocolite, dureri reumatice până la tulburări ale sistemului nervos, ulcere ale pielii, oboseală fizică şi psihică. De asemenea, alimentele bogate în grăsimi de tip Omega 3 - precum uleiul de măsline, peştele şi preparatele din soia - sunt benefice pentru sănătatea noastră. Ele reduc, mai ales, riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.

Carbohidraţii (zaharurile) - în special cele din cerealele integrale sunt incluse în dieta longevităţii. Desigur, cerealele integrale, nefiind procesate, sunt alimente bogate în fibre, vitamine, minerale şi aminoacizi. Această categorie de hrană ajută la menţinerea greutăţii şi asigură aportul de energie. Grâul, sub diferite forme, boabe, încolţit şi tărâţele, şi-a dovedit eficienţa în tratamentul multor afecţiuni. Să amintim doar câteva: anemia, digestia dificilă, colitele de fermentaţie, tuberculoza, tulburările mentale, chiar cancer.
În privinţa germenilor de grâu, studiile demonstrează că la observaţiile anticilor, care foloseau grâul pentru efectul hepatoprotector, detoxifiant şi tonifiant, se adaugă o nouă descoperire care se referă la puterea lor de a inhiba multiplicarea celulelor tumorale.

Adepta dietei macrobiotice

Madonna este adepta unei alimentaţii preponderent vegetariene. Dieta macrobiotică, pe care o urmează cu mare încredere şi cu rezultate pe măsură, se bazează pe cereale, peşte şi legume cu boabe verzi. Ca îndulcitori, vedeta foloseşte siropul de arţar şi de orez. Pentru acest regim sunt permise doar anumite fructe: merele, perele, strugurii şi caisele. În schimb, cei care recomandă acest tip de alimentaţie recomandă adepţilor să evite consumul unor fructe exotice cum ar fi ananasul, papaia, mango şi piersicile, dar şi al unor alimente bogate în proteine: carnea de pasăre şi ouăle.

Dieta aceasta impune restricţii la unele delicatese, pe care le menţionează în mod expres: mierea, ciocolata şi uleiul de susan. Printre cerealele preferate, incluse în regim, se numără orezul, porumbul, meiul şi orzul. Cu moderaţie se pot consuma seminţe şi nuci. Legumele se consumă preparate la grătar sau la abur - fierte în bain-marie. La orice preparat culinar se foloseşte doar sarea de mare. Când merge la restaurant, Madonna îşi permite să se răsfeţe cu tofu, peşte şi câteva fructe de mare.