Dezincriminarea insultei şi calomniei "ar conduce la conflicte permanente"

Curtea Constituţională şi-a motivat, ieri, decizia prin care a reincriminat calomnia şi insulta, prin faptul că abrogarea acestor infracţiuni creează un vid legislativ privind protecţia

Curtea Constituţională şi-a motivat, ieri, decizia prin care a reincriminat calomnia şi insulta, prin faptul că abrogarea acestor infracţiuni creează un vid legislativ privind protecţia valorilor umane cu statut constituţional - demnitatea şi onoarea unei persoane - încălcându-se şi principiul liberului acces la justiţie. Odată încălcate, valorile umane ar putea conduce la conflicte permanente, ceea ce ar face imposibilă convieţuirea socială, care presupune respect faţă de fiecare membru al colectivităţii şi preţuirea în justa măsură a reputaţiei fiecăruia, se mai arată în motivarea Curţii Constituţionale. Potrivit art.1 alin. (5) din Constituţie, respectarea acesteia este obligatorie. Astfel, parlamentul nu poate elimina protecţia juridică penală a valorilor cu statut constituţional, cum sunt dreptul la viaţă, libertatea individuală, dreptul de proprietate sau, ca în cazul analizat, demnitatea omului.

În situaţiile în care infracţiunile de insultă şi calomnie sunt săvârşite prin presă, Curtea constată că se încalcă articolul din Constituţie care prevede că "delictele de presă se stabilesc prin lege". "În absenţa oricărei distincţii, rezultă că delictele de presă se pot stabili prin lege specială, de exemplu printr-o lege a presei, cum se întâmplă în Franţa, sau prin legea penală comună, care este în cazul de faţă Codul Penal. Astfel, dimensiunea constituţională a delictelor de presă impune ca acestea să nu poată fi eliminate din legislaţie, ci, aşa cum s-a arătat, supuse unui regim sancţionator la libera alegere a legiuitorului", arată Curtea. Judecătorii Curţii Constituţionale nu au fost de acord doar cu despăgubirile civile în cazul insultei sau calomniei, întrucât "demnitatea umană nu poate fi evaluată în bani şi nici compensate prin foloase materiale".

Preşedintele Curţii Constituţionale atrage atenţia asupra încălcării legii

Totusi, prin opinia separată, preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida (foto), precum şi judecătorul Kozsokar Gabor arată că soluţia Curţii are unele vicii constituţionale şi legale. "Potrivit legii, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", susţin cei doi judecători în opinia lor separată. Vida şi Kozsokar arată că, prin reincriminarea calomniei şi insultei, Curtea Constituţională "devine legislator pozitiv, drept ce nu-i este conferit nici de Constituţie şi nici de propria-i lege organică". Reamintim că, pe 18 ianuarie, Curtea a considerat neconstituţională abrogarea articolelor 205 (insulta), 206 (calomnia) şi 207 (proba verităţii) din Codul Penal.