Dezastru in pregatirea Capitalei pentru situatii de urgenta

Autoritatile bucurestene nu sunt deloc pregatite sa intervina in cazul unui cutremur, al unei explozii chimice sau in cel al spargerii digului de la Lacul Morii. Aceasta este concluzia ce a reiesit

Autoritatile bucurestene nu sunt deloc pregatite sa intervina in cazul unui cutremur, al unei explozii chimice sau in cel al spargerii digului de la Lacul Morii. Aceasta este concluzia ce a reiesit din discutiile purtate, ieri, de prefectul Capitalei, Mioara Mantale, cu reprezentantii autoritatilor locale. Situatia este dezastruoasa. Unele primarii au achizitionat utilaje de descarcerare, dar celelalte nu stiu ca ele exista la colegii de la alt sector. Lipsa de comunicare "pe orizontala" face ca fiecare sa actioneze pe principiul "nu stie stanga ce face dreapta". Cooperarea nu exista nici in ceea ce priveste investitiile. Fiecare sector cumpara din propriul buget ce crede de cuviinta ca i-ar fi necesar. Acolo unde ar fi echipamente, nu exista personal specializat. Spre exemplu, sectorul 1 are in dotare un aparat de descarcerare, cumparat anul trecut. Din lipsa de personal, nu ar putea fi folosit in cazul unui cutremur. Sectorul 2 este ceva mai pregatit: are 102 mijloace de interventie si ar putea caza in camine studentesti si hoteluri 300 de persoane. Mai are un spatiu de depozitare pentru 166 de cadavre. Dar nu ar avea cu ce sa le transporte... nu sunt nici masini, nici lazi frigorifice. Tot la "doi" mai exista sirene electronice, detectoare acustice pentru localizarea supravietuitorilor si truse de resuscitare. La sectorul 3, unde s-ar parea ca sunt si mijloace, si oameni, apare o alta problema: acestia nu pot fi trimisi sa intervina pentru ca a fost instalat un nou sef la protectia civila, si este nevoie ca primarul sa semneze o dispozitie in acest sens. Primaria Sectorului 4 schimba dispozitivul de alarmare vechi de 50 de ani, cu unul mai nou, amplasat chiar in sediul Primariei. In caz de dezastru, locuitorii vor fi alarmati nu numai prin sunete de sirena, ci si prin vocea primarului Adrian Inimaroiu. Cu conditia ca dezastrul sa nu survina inainte sa se finalizeze lucrarea inceputa in... 2002. Autoritatile din acest sector mai detin generatoare de curent in caz de avariere a liniilor electrice. In sectorul 4, vreo 20 de cladiri s-ar face una cu pamantul in cazul unui cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter. Edilii sectorului 5 nu au "servit" sedinta convocata de prefect, asa ca raman secrete nivelul investitiilor si dotarile acestei unitati administrativ-teritoriale ce ar putea fi utilizate in caz de dezastru. Primarul sectorului 6, Cristian Poteras, spune ca in zona sa de raspundere cel mai mare dezastru ar fi reprezentat de spargerea digului de la Lacul Morii. Nu are nici un spital in sector, doar sase policlinici, asa ca eventualele victime ar fi adapostite in spitale din alte sectoare. Anul trecut nu a avut buget de investitii pentru pregatirea in caz de dezastre, anul acesta are peste patru miliarde de lei. Dl. Poteras mai pregateste o simulare a spargerii digului de la barajul Lacul Morii, dar nu se stie cand. Generalul Aurel Udor, seful pompierilor are la dispozitie, pentru a interveni in situatii de urgenta, 101 masini de lucru cu apa si spuma. Asta pe hartie, pentru ca in realitate exista 75, "dar nu pot fi folosite zilnic decat 56" pentru ca numai acestea functioneaza. Mai are la dispozitie patru mijloace de descarcerare. Doar trei sunt in functiune, pentru ca la una nu sunt bani pentru cumpararea placutelor de frana!! Pe hartie sunt 46 de motopompe; in garaj, numai patru. "Am vrut sa vedem ce ne lipseste. Am ajuns la concluzia ca de fapt ne lipsesc toate lucrurile", a declarat Mioara Mantale.