Dezamorsaţi bombele cu microbi din mâncare!

După un post îndelungat începe sezonul preparatelor rămase de la Paşte. "Pericolul din frigider" este însă Salmonella, o bacterie ce se răspândeşte rapid, în special de pe ouăle

După un post îndelungat începe sezonul preparatelor rămase de la Paşte. "Pericolul din frigider" este însă Salmonella, o bacterie ce se răspândeşte rapid, în special de pe ouăle contaminate.

"The American Public Health Association" a făcut câteva recomandări utile pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare. Aceasta deoarece s-a constatat că majoritatea gospodinelor au tendinţa de a nu lua în seamă sfaturile specialiştilor legate de riscul infectării cu Salmonella ca urmare a depozitării sau manevrării neigienice a ouălor.

Copiii, persoanele în vârstă şi gravidele sunt cei care suferă cel mai mult în urma unei astfel de infectări. Există trei lucruri la care trebuie să fiţi atenţi: evitarea răspândirii bacteriilor, prepararea şi depozitarea adecvată a ouălor şi a cărnii. În primul rând, trebuie să ştiţi că nu este bine să utilizaţi ouă crude pentru prepararea de creme şi maioneze, deoarece şansele de îmbolnăvire sunt mult mai mari. În niciun caz nu folosiţi ouă de raţă pentru prăjiturile gătite în casă. Bacteriile de Salmonella se pot răspândi foarte uşor de la ouă la alte mâncăruri. Bacteriile se pot afla atât pe coaja oului, cât şi în interiorul acestuia.

Aşa că, dacă atingeţi un ou infectat, puteţi răspândi apoi bacteriile pe toate alimentele pe care le atingeţi ulterior. De aceea, specialiştii recomandă ca, înainte de folosire şi înainte să fie introduse în frigider, ouăle trebuie să fie bine spălate, cu detergent chiar, deoarece doar aşa se distruge învelişul protector al bacteriilor. În cazul în care gătiţi pentru copii, vârstnici sau gravide, aveţi grijă ca ouăle să fie foarte bine preparate (atât albuşul, cât şi gălbenuşul). În frigider, ouăle trebuie aşezate departe de alte mâncăruri. În plus, nu folosiţi acele ouă care au coaja spartă, deoarece bacteriile ar fi putut intra în ele.

Dacă intenţionaţi să refrigeraţi sau să îngheţaţi carnea crudă sau gătită, este foarte important să o depozitaţi corect pentru a nu deveni o sursă de infecţie. Depozitaţi carnea crudă (indiferent dacă este de porc, pui sau vită) în pungi separate, în congelator, astfel încât produsele să nu se atingă între ele. De asemenea, preparaţi-le şi consumaţi-le cât mai repede posibil, după ce le-aţi dezgheţat. În cazul în care carnea este cumpărată din magazin, nu depăşiţi termenul de expirare, înscris pe etichetă. Nu puneţi carne crudă în acelaşi loc cu produsele pe care vă pregătiţi să le mâncaţi şi nu congelaţi din nou carnea crudă pe care aţi dezgheţat-o.

Salmonelozele încep cu diaree, febră, greaţă

Salmonelozele sunt un tip de toxiinfecţii alimentare provocate de o bacterie, numită Salmonella. În general, copiii sunt cei mai sensibili la acţiunea germenului, dar şi vârstnicii şi cei imunodeprimaţi. Salmoneloza poate fi contactată în urma consumului de alimente contaminate cu această bacterie sau prin mâinile nespălate după folosirea toaletei. În general, reptilele şi păsările sunt purtătoare de Salmonella, de aceea se recomandă spălarea imediată a mâinilor, după contactul cu o pasăre sau o reptilă, chiar dacă aceasta este sănătoasă, recomandare adresată mai ales copiilor. Ouăle, laptele, carnea de pasăre şi de vită sunt cel mai frecvent infectate cu Salmonella. În majoritatea cazurilor, mâncarea infestată arată şi miroase normal.

Cele mai frecvente simptome ale salmonelozelor sunt diareea, febra, greaţa, durerile de cap şi crampele abdominale care apar după 12-72 ore de la infectare. Diagnosticul se stabileşte în urma unei coproculturi (analiza în laborator a scaunelor). Manifestările durează 4-7 zile şi majoritatea bolnavilor îşi revin fără tratament. În cazul celor mai sensibili, diareea şi deshidratarea pot fi grave şi necesită spitalizare. Complicaţiile care pot apărea sunt meningita şi septicemia. Bacteria poate rămâne în fecalele persoanelor vindecate şi se poate retransmite chiar şi după un an de la infectarea iniţială.

Tratamentul constă în rehidratare puternică a organismului, prin administrarea soluţiilor electrolitice (săruri de rehidratare orală) şi cu regim antidiareic. Medicamentele antidiareice nu sunt recomandate deoarece pot doar prelungi procesul infecţios şi împiedică refacerea rapidă a organismului. Antibioticele se recomandă doar în cazul persoanelor cu diaree foarte severă.

Boala se poate preveni prin respectarea unor condiţii stricte de igienă: spălarea mâinilor cu apă şi săpun, separarea legumelor şi fructelor de carne, prepararea acesteia foarte bine, utilizarea mănuşilor de protecţie în cazul în care se lucrează în contact cu fecalele animale.