"Democratia coloniala a Occidentului divizeaza Ucraina"

Puterea si opozitia din Ucraina s-au despartit in noaptea de luni spre marti, dupa sase ore de negocieri intense, fara a fi ajuns la acorduri consistente. Iuscenko a obtinut cu toate acestea un acord

Puterea si opozitia din Ucraina s-au despartit in noaptea de luni spre marti, dupa sase ore de negocieri intense, fara a fi ajuns la acorduri consistente. Iuscenko a obtinut cu toate acestea un acord minimal - dizolvarea comisiei electorale, insa a refuzat categoric sa satisfaca revendicarile presedintelui Kucima. Pentru a asigura adoptarea reformei constitutionale, presedintele Kucima s-a aratat pregatit chiar sa demita guvernul, declaratie confirmata de presedintele Parlamentului, Volodimir Litvin. Sedinta parlamentara care a avut loc in cursul zilei de ieri a fost asistata de presedintele Kucima, care trebuia sa aprobe demiterea guvernului, sa numeasca un premier interimar si sa desfiinteze Comisia Electorala Centrala. In schimbul acestor masuri, Litvin a propus o concesie din partea opozitiei: adoptarea, "la pachet" a amendamentelor la constitutie si a schimbarilor la legea privind alegerea presedintelui. Situatia politica din Ucraina a dominat si reuniunea OSCE din Bulgaria, in cadrul careia a fost salutata decizia Curtii Supreme ucrainene de a anula rezultatul alegerilor, stabilindu-se totodata ca votul din 28 decembrie va fi monitorizat de peste 1000 de observatori. Declaratiile au atras protestele ambasadorului rus la OSCE, Aleksei Borovatkin, care a acuzat din nou organizatia europeana ca aplica in Ucraina standarde duble. Cu toate ca de fiecare data in cadrul negocierilor de la Kiev au fost invitati si reprezentanti rusi (luni, spre exemplu, la masa-rotunda a fost prezent presedintele Dumei ruse, Boris Grazlov), Rusia pare sa se simta data la o parte. Din perspectiva Moscovei, evenimentele par a conduce Ucraina, cel putin la nivel teoretic, in afara sferei rusesti de influenta, iar principalul vinovat ar fi Occidentul, care se amesteca in treburile interne ale Ucrainei. In acest sens, sunt foarte cunoscute amenintarile presedintelui rus care a avertizat ca "nu va tolera amestecul strain in treburile interne ucrainene". Din ce in ce mai iritat, presedintele Putin a acuzat ieri "interventionismul occidental" (cu referire implicita la Statele Unite) in Ucraina. El a denuntat si pericolul reprezentat de o democratie "cu cascheta coloniala" care ar diviza statul ucrainean. Timp de patru zile (cate au trecut de cand instanta suprema s-a pronuntat pentru anularea alegerilor), Rusia pastrase o tacere absoluta asupra crizei ucrainene. Ieri seara, insa, la Ankara, presedintele rus a rupt tacerea imbufnata si a incercat in acelasi timp sa intreprinda un demers care ar salva aparenta unei Rusii ca actor important pe scena internationala. Dupa ce salutase prematur victoria favoritului pe care l-a sprijinit deschis in alegerile ucrainene - Viktor Ianukovici - si dupa ce a incercat, impreuna cu presedintele ucrainean, sa ridiculizeze perspectiva unui al treilea tur de scrutin, Vladimir Putin s-a declarat ieri pregatit sa colaboreze cu viitorul presedinte ucrainean, "oricare ar fi acesta". Cel mai probabil pare a fi liderul opozitiei, Iuscenko, care il va concura inca o data pe premierul la sfarsit la mandat - Ianukovici. Acesta din urma a afirmat ca va continua sa lupte, in pofida presiunilor exercitate asupra sa - o aluzie transparenta la declaratiile presedintelui Kucima, care a afirmat ca, daca s-ar gasi in situatia premierului, nu ar mai candida la alegerile din 28 decembrie. Criza din Ucraina a reliefat divergentele dintre Rusia si restul Europei (nu numai pentru Europa Occidentala, intrucat si tari ca Polonia sau Cehia si-au manifestat dezacordul fata de modul in care Kremlinul a gestionat criza ucraineana). Daca pana acum o luna liderul rus era perceput de Occident ca un "garant al stabilitatii", el a devenit, prin prisma atitutinii sale sfidatoare, "un lider al democratiei dirijate". "Evenimentele din Ucraina, scrie analistul rus Lilya Sevtova, reprezinta o revolutie impotriva unei imitatii a democratiei" - cea impusa Ucrainei pana acum de Rusia. Ucraina este o miza majora pentru Rusia, si nu numai din punct de vedere economic sau etnic. Precum accentua fostul consilier american al securitatii nationale, Zbigniew Brzezinski, "daca Ucraina va lua calea democratiei, consecinta va fi accelerarea drumului spre democratie al Rusiei. Iata cauza pentru care criza ucraineana il pune pe Putin intr-o lumina atat de proasta". Analiza care a fost de altfel pe deplin confirmata de insusi presedintele Putin: "Noi, in Rusia, a subliniat el evocand Ucraina, nu putem sa sprijinim o asemenea desfasurare a evenimentelor, chiar daca unii o califica drept democratie."