Delfinii din Marea Neagră mor pe capete

În mai puţin de 100 de ani, speciile de mamifere marine din preajma litoralului românesc au ajuns în pragul dispariţiei Primăvara este sezonul în care la malul Mării Negre se găsesc

În mai puţin de 100 de ani, speciile de mamifere marine din preajma litoralului românesc au ajuns în pragul dispariţiei

Primăvara este sezonul în care la malul Mării Negre se găsesc cei mai mulţi delfini aruncaţi de valuri pe plaje. Unii eşuează din cauze naturale, dar cei mai mulţi sunt victime ale acţiunilor omului.

Delfinii din preajma litoralului românesc au fost pescuiţi fără limite până în anul 1962 de către toate ţările riverane, dintre care Rusia şi Turcia au continuat să-i pescuiască până în 1983. Aşa se face că, de la peste 2 milioane de exemplare, din aceste mamifere marine au mai rămas doar câteva sute de mii. Acum, când, în mod oficial, nu mai sunt exploataţi industrial, ei sunt supuşi altor riscuri majore. Poluarea şi anomaliile climatice îi fac mai vulnerabili în faţa bolilor.

Zgomotul scuterelor acvatice, al sonarelor submarinelor, dar şi cel al antrenamentelor militare îi dezorientează, făcându-i să eşueze pe ţărmuri. Pescuitul intensiv le întinde pretutindeni plase, în care ei se prind şi se îneacă, nemaiputând să se elibereze. Cele trei specii caracteristice Mării Negre, Delfinul comun, Afalinul şi Marsuinul, sunt, prin urmare, pe cale de dispariţie. Lipsa lor va avea consecinţe catastrofale asupra ecosistemului marin.

Tăiaţi, sfârtecaţi şi împuşcaţi în cap

Cea mai gravă agresiune asupra acestor mamifere marine vine din partea pescarilor care îşi întind necorespunzător plasele pe suprafeţe foarte mari şi nu protejează delfinii prin montarea, pe aceste plase, a unor emiţătoare sonore care să-i ţină la distanţă. Atraşi de peştii prinşi grămadă, delfinii se încurcă în plase şi mor înecaţi.

Un caz raportat recent de Oceanic-Club, organizaţie românească ce urmăreşte condiţiile de viaţă ale delfinilor din apele teritoriale româneşti, s-a referit la un delfin-femelă, foarte tânără, de doar doi ani, perfect sănătoasă, găsită moartă pe plaja de la Mamaia, în apropiere de Hotel Yaki, cu răni pe corp produse de obiecte tăioase. Tot ce se poate spera este ca tăieturile şi împunsăturile să-i fi fost aplicate după ce se înecase, pentru a o desface din ochiurile plasei.

Tot Oceanic-Club a raportat descoperirea pe plaja dintre Mamaia şi digul portului Midia Năvodari a unui delfin mort, care, după expertizare, s-a constatat că fusese împuşcat în cap.

Ajutaţi să revină în larg

Deşi dotaţi în mod admirabil de către natură, curajoşii delfini sunt adesea în situaţia de a avea nevoie de ajutorul salvator al omului.

Adesea, în căutare de hrană, delfinii vin prea aproape de ţărm. Aşa s-a întâmplat cu un grup format din doi adulţi, un mascul şi o femelă, şi un pui, care s-au aventurat în Portul Constanţa, pe 14 aprilie 2008, urmărind un banc de chefali. O echipă din cadrul programului "Delfini în Criză", derulat de Oceanic-Club, i-a supravegheat timp de şase ore, iar a doua zi, scafandrii i-au îndrumat către ieşirea din port, pentru a nu fi periclitaţi la întoarcerea în larg.

O legendă antică spune că un delfin care se împrietenise cu un băieţel, după ce l-a adus la mal, n-a mai putut înota din cauza apei prea mici şi, cum copilul nu l-a putut împinge spre larg, delfinul a plătit cu viaţa prietenia cu puiul de om.

"Prietenie necondiţionată" faţă de om

Mamifere acvatice care nasc pui vii, pe care îi alăptează, delfinii provin din animale terestre, unii dintre ei prezentând la naştere fire de păr la bot, care apoi dispar. Remarcabili pentru inteligenţa lor, apropiată de cea a omului, delfinii sunt înzestraţi, după cum spunea scriitorul grec Plutarch (46-125 e.n.), cu darul "prieteniei necondiţionate".

Multe legende povestesc despre oameni salvaţi de la înec de delfini, chiar fiul lui Plutarch, Telemachos, trăind o astfel de aventură, relatată de tatăl său în cartea "Despre inteligenţa animalelor". Jucăuşi şi curajoşi, delfinii însoţesc adesea vapoarele, înotând la prora, de parcă le-ar deschide drumul.

Prietenia şi afecţiunea delfinilor din acvarii pentru omul care îi îngrijeşte este un fapt de notorietate. Ştiri din mass-media, care au făcut înconjurul pământului, au relatat despre astfel de delfini care dacă erau certaţi de dresor se îmbolnăveau, făcând leziuni pe ficat, de supărare. Sau dacă le murea îngrijitorul refuzau să mai mănânce, fiind în pericol să moară şi ei.

Winter, delfinul cu coada din silicon

Kevin Carrol, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în proteze medicale, i-a reconstituit unui delfin, pe care salvatorii săi l-au botezat Winter, coada, pierdută într-o capcană de tip crab. După cum relatează "The Times", în 2006, delfinul, din specia Afalin, căzuse în capcană în timp ce înota împreună cu puiul său, de două luni, în apropierea Coastei Floridei.

Cei care l-au observat plutind la suprafaţa apei l-au dus la Acvariul Clear Water Marine, unde a fost îngrijit până şi-a revenit. Winter şi-a recăpătat libertatea după ce a fost dotat cu o proteză din silicon şi plastic în loc de coadă, pe care o mişcă în orice parte şi cu ajutorul căreia a reînvăţat să înoate.

Programe regionale de salvare

Salvarea delfinilor nu poate fi realizată decât pe baza unor programe europene regionale la care să colaboreze toate statele riverane la Marea Neagră, dar şi la Mediterană şi la Oceanul Atlantic. De această acţiune de anvergură răspunde, în principal, o organizaţie internaţională cu sediul la Monaco, cunoscută sub denumirea de "The Agrement on the Conservation on Cetaceans in Black Sea, Mediteranean Sea and Contiguous Atlantic Area", pe scurt, ACCOBAMS.

Amploarea pescuitului în Marea Neagră, unde România are în jur de 5-6 mii de ambarcaţiuni de pescuit, este deosebit de mare, numărul vaselor turceşti de pescuit, de exemplu, ridicându-se la peste 17.000. În opinia ecologiştilor, acest pescuit extins şi maniera în care se practică azi reprezintă pentru Marea Neagră un adevărat jaf.

Pentru a-i proteja pe delfini, în România nu se găsesc suficienţi bani, iar educaţia publicului larg este precară. "Protecţia delfinului în România este o picătură într-un ocean", apreciază Gheorghe Radu, dr. ing. la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" de la Constanţa.

Pesticidele şi plasticul "atacă" delfinii

Unul dintre motivele pentru care cadavrele de delfini sunt mai frecvente pe plajă în această perioadă este că acum, calcanii, hrana lor preferată, se îndreaptă spre apele mici din apropierea ţărmurilor, unde îşi depun icrele. Delfinii îi urmăresc şi, de multe ori, ajunşi în ape puţin adânci, nu mai pot înota spre larg şi sunt aruncaţi de valuri pe ţărm. Oamenii îi găsesc, de obicei, după ce au murit de mult. Dar şi aşa, este util să le fie semnalată prezenţa. Pentru că prelevarea de probe şi analizarea acestora în laborator determină cu precizie cauza morţii şi face posibilă stabilirea vinovaţilor.

Monitorizarea delfinilor eşuaţi este un obiectiv al organizaţiei Oceanic-Club de la Constanţa, care, cu specialişti şi voluntari, cercetează plajele litoralului cu regularitate. Peste 200 kg de plase abandonate de pescari au fost culese din ape, de la adâncimi de peste 12 m, de către scufundătorii profesionişti de la Oceanic-Club. Iar probele prelevate de la delfinii morţi de pe plajă au arătat concentraţia mare de pesticide ingurgitată, ca şi înghiţirea fatală a unor bucăţi de plastic care se găsesc din belşug în apele mării.

Sfaturile specialiştilor

Atitudinea oamenilor faţă de delfinii găsiţi eşuaţi pe plajă este condiţionată, în primul rând, de starea în care ei se află. Dacă delfinul este încă viu, trebuie să i se hidrateze pielea şi să fie protejat de razele soarelui. De asemenea, se recomandă păstrarea unei distanţe prudente, pentru a se evita eventuale accidente. Prezenţa pe plajă a unui delfin, indiferent în ce stare se află, trebuie anunţată, sunând la Oceanic-Club (0241-66.19.56; 0744-50.77.09) sau la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanţa (0241-540.870).

Delfini ucişi de plasele braconierilor

Echipele de monitorizare ale Oceanic Club au găsit ieri, eşuat pe plaja din Eforie Nord, un pui de delfin din specia Tursiops truncatus. Potrivit lui Răzvan Popescu Mirceni, directorul coordonator al Oceanic Club, acesta este al patrulea mamifer găsit pe plajele româneşti în ultimele zece zile, iar cauza morţii este aceeaşi - plasele braconierilor. De data aceasta este vorba despre un mascul cu vârsta până într-un an, a cărui moarte s-a produs prin înec în urma prinderii sale în plasele de pescuit tip setcă. Delfinul găsit la Eforie avea lungimea de numai 1,68 m (la maturitate, mamiferele au 2,50 -2,70 m). Trupul delfinului a fost preluat de specialiştii de la Oceanic Club, pentru a intra în faza de cercetare a programului "Delfinii în criză!". (Cătălina Dumitrache)

70 de ani au fost necesari pentru ca numărul delfinilor din Marea Neagră să se reducă de aproape 1.000 de ori