Deconspirarea, în impas

Ticu Dumitrescu declară că procesul ar mai dura 10 ani

Pacepa spune că, până în 1978, membrii de partid erau înregistraţi în arhivele Securităţii.
Cazul Rodica Stănoiu, prezentat pe larg de Adevărul în ultimele zile, indică soluţia pentru deconspirarea membrilor PCR care au colaborat cu Securitatea. Căutarea de note informative în dosarele colegilor de muncă şi de studii. Un proces care necesită însă foarte multe resurse şi, mai ales, timp. Constantin Ticu Dumitrescu spune că în acest moment CNSAS nu poate face deconspirarea în condiţiile date când lipsesc resursele, atât umane, cât şi logistice. De exemplu, din cele 1.800.000 de dosare trimise de SRI, CNSAS nu a studiat nici 3 la sută. "Calculat în resursele pe care le avem, ne vor trebui 10 ani să le studiem", afirmă Dumitrescu.

Turnătorii nemembri PCR, la discreţie
"Înainte de 1989 a fost, dacă vreţi, o discriminare între membrii de partid, ale căror dosare s-au distrus, potrivit normelor Securităţii de clasare a dosarelor, în comparaţie cu nemembrii de partid", afirmă Secaşiu. El spune că "cei care n-au fost niciodată membri de partid sunt de două ori dezavantajaţi: mai întâi, lor nu li se distrugeau eventualele dosare de colaborare, iar a doua lor vulnerabilitate rezida în faptul că trăiau în medii de maxim interes pentru Securitate, în zonele cele mai urmărite, mă refer la cercurile intelectuale, disidente, culte, medii şcolare, literare etc".
Potrivit lui Secaşiu, sunt "sanşe de a regăsi în microfilme doar dosarele acelor membri de partid recrutaţi înaintea primirii lor în partid". "Celor care erau deja membri de partid nu li se mai făcea dosar. Chiar dacă ofiţerul avea pentru ei o minimă evidenţă personală din care s-ar fi putut stabili calitatea de sursă PCR, normele de muncă cu reţeaua informativă nu prevedeau clasarea în arhivă. Rezultatele activităţii lor de informator se regăsesc sub forma notelor informative, mai ales dactilografiate, în dosarele de urmărire", precizează preşedintele CNSAS.
Istoricul Marius Oprea confirmă cele spuse de Secaşiu, însă afirmă că date pot fi găsite în arhivele PCR şi în cele ale Securităţii, în special la capitolul "corespondenţă". Oprea spune că ar fi existat un ordin al Securităţii "în 1971-1972, pe care nu l-am găsit însă, în care se vorbeşte de distrugerea dosarelor membrilor PCR". Contactat de Adevărul, generalul Ion Mihai Pacepa a precizat: "Înainte de 1978, când m-am rupt de Securitate, membrii de partid aveau dosare de colaboratori înregistrate în evidenţele Securităţii".
El reaminteşte: "Cu câţiva ani în urmă, Iliescu spunea că dosarele de colaboratori ar fi fost distruse în anii 1980 din ordinul lui Ceauşescu".

Victimele trebuie să recunoască scrisul turnătorilor
"Cel mai fericit caz este cel în care s-au păstrat în original notele informative, iar titularii dosarelor, victimele turnătoriilor, recunosc scrisul delatorilor. Celelalte, notele dactilografiate, sigur că sunt mult mai greu de prelucrat, de identicat autorii informărilor. Se poate face doar prin coroborare şi multe căutări încrucişate în arhive", mai spune Claudiu Secaşiu. Marius Oprea spune că acest mod de abordare a fost folosit în cazul Rodica Stănoiu, relatat pe larg de Adevărul în ultimele zile. Istoricul mai afirmă că au existat membri de partid racolaţi de Securitate ca "persoane de sprijin", de fapt informatori pentru perioade scurte, de 3-6 luni. Aceştia nu dădeau declaraţii scrise sau, chiar dacă ar fi dat, nu se păstrau. Racolarea acestora se făcea însă cu acordul secretarului de partid judeţean şi a şefului Securităţii. Oprea crede că procesul de deconspirare a membrilor de partid poate fi făcut prin căutarea de documente în arhivele PCR şi cele ale Securităţii. Generalul Pacepa mai spune că "până în 1978, când m-am rupt de Securitate, membrii PCR nu puteau fi atraşi la colaborare fără acordul organului de partid din a cărui nomenclatură făceau parte. Acordul se dădea de secretarul de partid al organului respectiv, de regulă sub forma unui "De acord" pe nota sau adresa prin care se cerea aprobarea pentru atragerea la colaborare".

În cartotecă sunt numai cei care au renunţat la colaborare
"În arhivă nu ajungeau decât dosarele celor care, potrivit chiar ofiţerilor, încetaseră colaborarea cu Securitatea şi doar acestea aveau fişă în cartotecă. Regula era să se distrugă dosarul, să se distrugă şi fişa de cartotecă. Cu toate acestea, după cum am avut ocazia să găsim şi dosare pe care scria, de mână "membru de partid", există posibilitatea să fi lăsat urme şi în fişe. Pentru că Securitatea română nu era STASI, să lucreze nemţeşte, să execute întocmai ordinele şi să distrugă tot", este opinia preşedintelui CNSAS. Constantin Ticu Dumiutrescu spune că, probabil, "ordinul a fost să se distrugă dosarele membrilor PCR şi probabil s-au distrus foarte multe, dar cred că au mai rămas urme". El spune că Securitatea nu a executat toate ordinele şi dă ca exemplu faptul că a găsit în arhiva SRI de la Craiova documente care ar fi trebuit să fie distruse.

Dosarul lui Băsescu, soluţii de identificare
Marius Oprea spune că o soluţie de identificare a notelor informative ale membrilor PCR ca, de exemplu, în cazul preşedintelui Traian Băsescu, este căutarea dosarelor de urmărire ale foştilor colegi de la şcoala Militară şi apoi ale celor care au lucrat cu şeful statului pe navele pe care le-a condus acesta. Apoi va trebui verificat în dosarele respectivilor dacă au fost turnaţi de Traian Băsescu.

"Dacă nu avem resurse, nu facem nimic"
Ticu Dumitrescu

Constantin Ticu Dumitrescu, iniţiatorul creării CNSAS şi membru în prezent în Consiliul acestuia, declară pentru Adevărul că, la Congresul AFDPR, se va lua decizia dacă va rămâne sau nu în funcţie. "Le-am cerut avizul atunci când am acceptat această funcţie. Acum le voi cere avizul privind cererea mea de a demisiona", a mărturisit Dumitrescu. El spune că în acest moment CNSAS se află în criză. În afară cartotecii care nu a fost obţinută de la SRI, CNSAS are o mare problemă deoarece nu are un sediu, oameni, şi nici logistică. "Aici e buba nr.1", spune Dumitrescu.

Membrii PCR, în politică
Printre foştii membri PCR aflaţi azi în politică se numără: Traian Băsescu, Theodor Stolojan, Teodor Meleşcanu, Mihai Răzvan Ungureanu, Petre Roman, Adrian Păunescu, Nicolae Văcăroiu, Mircea Geoană, Adrian Năstase, Emil Constantinescu şi alţii.Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost activist de frunte al PCR.