Declaratia de Independenta - actul de nastere al natiunii americane

Dupa ce, in 1565, spaniolii fondasera, in Florida, Sf. Augustin, prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american, intemeierea localitatii Jamestown din Virginia, in anul 1607, a

Dupa ce, in 1565, spaniolii fondasera, in Florida, Sf. Augustin, prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american, intemeierea localitatii Jamestown din Virginia, in anul 1607, a inaugurat colonizarea britanica in "Lumea Noua". Intre 1607 si 1733, pe coasta atlantica a continentului nord-american apar 13 colonii engleze - New Hampshire, Massachusetts, Rhode Island, Connecticut, New York, New Jersey, Pennsylvania, Delaware, Maryland, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud si Georgia - care, in cele din urma, aveau sa formeze Statele Unite. Numarul locuitorilor acestor colonii a crescut spectaculos, de la 350, in 1610, la circa 3 milioane, in 1776. Intre timp, francezii colonizasera Canada si valea fluviului Mississippi, iar spaniolii erau stabiliti in Indiile de Vest, Mexic si America de Sud. In 1763, dupa aproape opt ani de conflicte militare, trupele britanice i-au infrant pe francezi si au preluat controlul asupra unor vaste teritorii din Canada, precum si asupra unei zone cuprinse intre muntii Allegheny si valea fluviului Mississippi. Coloniile engleze nu au avut o contributie majora la aceasta victorie, considerand confruntarile de pe teritoriul nord-american una din numeroasele campanii menite, la vremea respectiva, sa satisfaca ambitiile colonialiste pe care Marea Britanie si Franta le aveau in intreaga lume. Dupa infrangerea francezilor, britanicii s-au vazut in situatia de a controla un teritoriu extrem de mare si in care, alaturi de populatia predominant protestanta engleza, au aparut catolici francezi si un mare numar de indieni partial crestinati. Aceste noi realitati impuneau adoptarea unui sistem administrativ cu totul diferit, care necesita fonduri uriase si, mai ales, modificarea mentalitatii colonistilor, obisnuiti pana atunci cu o autonomie destul de mare. Necesitatea britanicilor de a-si intari controlul in noile teritorii a intrat astfel rapid in conflict cu dorinta de autoguvernare a colonistilor. Primele proteste ale acestora din urma au aparut atunci cand guvernul britanic a decis ca extinderea spre Vest a granitelor coloniilor sa aiba loc treptat, pentru a le oferi astfel indienilor suficient timp de a gasi zone in care sa se stabileasca. In timp ce Londra se temea ca graba fermierilor de a ocupa zone din Vest ar putea declansa o serie de razboaie cu indienii, colonistii sustineau ca masura adoptata de britanici le ignora cel mai elementar drept, si anume acela de a ocupa noi teritorii. Adevarata ruptura s-a produs, insa, in momentul in care metropola a inceput sa adopte masuri financiare discriminatorii fata de coloniile nord-americane. Avand nevoie de noi fonduri pentru a sustine un imperiu in expansiune, britanicii au impus colonistilor taxe comerciale si impozite considerate de acestia drept exagerate. De cealalta parte, reprezentantii colonistilor au respins impunerea taxelor si legilor britanice fara consultarea populatiei care traieste in coloniile nord-americane. Coloniile au cerut sa fie respectat principiul "nici o impunere de taxe fara reprezentare", potrivit caruia Marea Britanie nu avea dreptul sa solicite taxe atat timp cat colonistii nu erau reprezentati in Parlamentul britanic, neavand dreptul sa aleaga membri in Camera Comunelor. Acest principiu pornea de la ideea ca, indiferent de forma de guvernamant, fiecare individ avea anumite drepturi naturale, iar guvernul nu era altceva decat un contract intre conducatori si cei care erau condusi. In scurta vreme, disputa dintre colonisti si britanici a degenerat in violenta. In martie, 1770, in timpul "Masacrului din Boston", trupele britanice au tras in colonistii care aruncasera cu bulgari asupra lor. Aproape patru ani mai tarziu, rebelii din Boston aruncau in port incarcatura de ceai a navelor britanice. La 4 iulie 1776, cele 13 colonii adoptau "Declaratia de Independenta", care rupea legaturile cu Marea Britanie. Aceasta declaratie nu a constituit doar actul de nastere al unei noi natiuni, ci si un enunt al filosofiei libertatii umane, devenita, ulterior, forta dinamica a intregii lumi occidentale. Declaratia nu se referea la anumite revendicari concrete, ci la o baza larga de libertati individuale care putea sa asigure un sprijin general in toata America. Filosofia politica a declaratiei este explicita: "Consideram ca adevaruri graitoare faptul ca toti oamenii s-au nascut egali, ca sunt inzestrati de catre Creator cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea se numara dreptul la viata, la libertate si la cautarea fericirii. Ca, pentru a asigura aceste drepturi, oamenii instituie guverne, care isi deriva dreptele lor puteri din consimtamantul celor guvernati. Ca ori de cate ori o forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste teluri, este dreptul poporului sa o schimbe sau sa o aboleasca si sa instituie un nou guvern bazat pe acele principii si organizat in acele forme de exercitare a prerogativelor sale care i se vor parea cele mai nimerite sa-i garanteze acestui popor siguranta si fericirea". Declaratia de Independenta a servit un scop mult mai inalt decat acela de a face publica separarea de Marea Britanie. Ideile sale au inspirat un sprijin de masa in favoarea cauzei americane, insufland oamenilor de rand simtul propriei lor importante, determinandu-i sa lupte pentru libertate personala, autoguvernare si un loc demn in societate. Razboiul de Independenta a durat mai mult de sase ani. De mai multe ori se parea ca britanicii vor castiga razboiul, bucurandu-se si de sprijinul important al unor colonisti. Britanicii au adus si soldati din landul german Hesse pentru a lupta impotriva revolutionarilor. In timpul iernii geroase din 1777-1778, generalul George Washington a reusit cu greu sa impiedice destramarea armatei sale aflata in tabara de la Valley Forge. In cele din urma, cu sprijinul flotei franceze si al unor luptatori pentru libertate precum marchizul de Lafayette, din Franta, si generalul prusac von Steuben, generalul Washington a reusit sa-i infranga pe britanici in batalia hotaratoare de la Yorktown, in 1781. De remarcat ca a fost singura data in istorie cand flota franceza a obtinut o victorie de o semnificatie deosebita asupra britanicilor. Marea Britanie a recunoscut independenta si suveranitatea celor 13 state americane, foste colonii britanice, prin pacea de la Paris, din 1783.