Deciziile BNR, fără efect asupra Bursei

Creşterea dobânzii-cheie pune, în primul rând, presiune pe pieţele de capital dezvoltate Înăsprirea politicii monetare afectează, pieţele de capital. Nu şi în România, unde Bursa

Creşterea dobânzii-cheie pune, în primul rând, presiune pe pieţele de capital dezvoltate

Înăsprirea politicii monetare afectează, pieţele de capital. Nu şi în România, unde Bursa este prea puţin dezvoltată pentru ca o astfel de corelaţie să existe.

Criza financiară internaţională determină băncile centrale din întreaga lume să ia măsuri ferme prin înăsprirea politicilor monetare. Deşi urmăresc combaterea inflaţiei, majorarea dobânzilor-cheie pune presiune pe pieţele de capital, iar economiile emergente din Europa de Est nu fac excepţie de la această tendinţă, se arată într-un studiu East Capital, companie de investiţii specializată pe piaţa est-europeană.

Totuşi, deşi corelaţia dintre dobânzi şi burse este evidentă în cazul economiilor dezvoltate din Vest, pe o piaţă emergentă, cum este şi cea românească, efectul este mult mai redus.

Practic, dobânda-cheie şi pieţele de capital evoluează în sens contrar. Atunci când politica monetară este înăsprită, bursele scad, iar atunci când politica este relaxată, bursele cresc. "Aceasta este corelaţia teoretică, care se manifestă, într-adevăr, în economiile mature. În România, piaţa de capital nu este însă foarte dezvoltată, ceea ce face ca această corelaţie să fie nulă", a declarat pentru "Adevărul" Iulian Panaiat, preşedintele KTD Invest.

Europa de Est, mai puţin vulnerabilă

Analiştii East Capital spun că Europa de Est este mai puţin vulnerabilă decât la prima vedere. În primul rând, gradul de îndatorare a sectorului public din regiune nu este foarte ridicat. Dintre cele şase ţări cu cele mai mari economii din Europa de Est, datoriile publice ale Turciei şi Poloniei se ridicau, în 2007, la cele mai înalte niveluri, de 45% şi, respectiv, 41% din Produsul Intern Brut (PIB). Pe locul al doilea din punctul de vedere al datoriilor publice se află România şi Ucraina, cu datorii de sub 20% din PIB, iar Kazahstan şi Rusia au fost ţările cu cel mai mic grad de îndatorare.

În plus, nici sectorul privat în statele din regiune nu este foarte ridicat, împrumuturile contractate de companii şi, populaţie reprezentând, de regulă, sub 50% din PIB.

Un alt factor care pune la adăpost economiile emergente îl reprezintă faptul că statele din Est nu sunt foarte îndatorate restului lumii. Practic, în cinci dintre cele mai mari şase economii din regiune, valoarea totală a datoriei externe, ca procent din PIB, este mai mică sau egală cu 50%.

<> , explică Marcus Svedberg, economist-şef la East Capital.