De-a v-ati ascunselea cu someri

Din statisticile Uniunii Europene aflam ca doar 57 la suta dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani au un loc de munca. Din statisticile noastre aflam ca rata somajului a ajuns la 6,2

Din statisticile Uniunii Europene aflam ca doar 57 la suta dintre romanii cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani au un loc de munca. Din statisticile noastre aflam ca rata somajului a ajuns la 6,2 la suta si este in continua scadere. Asta inseamna ca ar trebui sa dam lectii celor din Uniunea Europeana. Ei n-au reusit sa aiba o rata medie a somajului mai mica de 8,9 la suta, iar in Spania, unde romanii se calca in picioare ca sa mearga la cules de fructe, rata somajului este de 11 la suta. Unde sunt ascunsi somerii? Vreo doua milioane, cei disponibilizati in urma restructurarilor masive din industrie, au devenit pensionari anticipat, dar cu pensia intreaga. Mare parte din cei ramasi ii gasim la sate, blestemandu-si zilele si in anii de seceta si in anii de belsug, in care nu au ce face cu recolta. In statisticile Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca ii gasim amestecati de-a valma cu liber-profesionisti, oraseni ce-si gasesc de lucru cateva luni pe an si multi altii, sub denumirea de "persoane ocupate". O parte din nota de plata a ascunderii somerilor bate la usa. Din asigurarile de pensie incasate de pe urma a 5,2 milioane de contracte de munca nu pot fi platiti peste 6 milioane de pensionari. Asa ca va creste varsta de pensionare. In 2015, un barbat se va putea pensiona la 65 de ani, in conditiile in care speranta de viata la barbati in Romania este de 67 de ani si 6 luni. Dupa 30 de ani de munca, in care statul i-a oprit sute de milioane de lei ca asigurare de batranete, se va putea bucura de pensie cativa ani. Pentru somerii ascunsi in agricultura nota de plata va veni, cel tarziu, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. Pe la inceputul anului, se parea ca premierul a gasit solutia problemei: in Romania ar trebui sa creasca numarul de salariati. Ca urmare, anul acesta a plouat cu burse de locuri de munca. Raportul intre oferta angajatorilor si numarul celor angajati este insa de circa 15 la suta. Oamenii aflati in cautarea unei slujbe spun ca nu pot sa accepte un salariu mai mic decat intretinerea la bloc pe timp de iarna. Prefera sa munceasca la negru. Conform datelor Bancii Mondiale, in Romania procentul celor care muncesc la negru este de 24 la suta, putini dintre acestia obosindu-se sa se inscrie pe lista somerilor oficiali. In Europa, doar bulgarii ne depasesc. O diminuare a taxelor si impozitelor pe salarii ar putea schimba aceasta situatie. In Europa, Romania bate insa recordul la nivelul contributiilor sociale - 49,5 la suta din salariu, fata de 37 la suta, media in Uniunea Europeana. Micsorarea impozitului pe venit, prevazuta de noul Cod Fiscal, nu va aduce salariatilor de rand decat cateva sute de mii de lei in plus. In privinta contributiilor sociale, acestea nu vor scadea decat cu cel mult doua puncte procentuale. Nivelul taxelor si impozitului pe venit este atat de mare, incat, practic, aproape egalizeaza salariile, indiferent de functia sau pregatirea profesionala a angajatilor. Spre exemplu, pentru a creste salariul net al unui angajat de la 9 milioane de lei pe luna la 12 milioane, angajatorul trebuie sa plateasca statului in plus peste 4 milioane de lei pe luna. Pentru 500 de euro, salariu net, angajatorul da la stat 600 de euro, taxe si impozite, iar exemplele ar putea continua. Asa se face ca forta de munca in Romania a ajuns sa fie cea mai ieftina din Europa. Romanul castiga de cinci ori mai putin decat portughezul, cel mai prost platit muncitor din Uniunea Europeana inainte de largire. Guvernantii zic ca FMI-ul le-a spus sa tina salariile sub obroc. Negociatorul-sef al FMI in relatia cu Romania a declarat insa ca a recomandat guvernului si scaderea fiscalitatii pe salarii. Aceeasi recomandare a facut-o si Banca Mondiala. Guvernul roman prefera insa sa faca pomeni. Bugetul alocat Ministerului Muncii in acest an este cel mai mare din perioada post-decembrista. Fondurile alocate pentru tot soiul de indemnizatii si ajutoare au fost apoi suplimentate cu cresterea subventiilor pentru caldura, ajutoare pentru elevi si studenti, compensarea medicamentelor si multe altele. S-a ajuns ca intre 1.750.000 de lei pe luna, venitul considerat de Banca Mondiala a fi pragul saraciei la nivel international, si 2.400.000 de lei pe luna, salariul minim net pe economie, sa nu mai fie mare diferenta. Ba chiar cei care muncesc se considera dezavantajati, pentru ca diferenta de 650.000 de lei ii face sa nu beneficieze de mare parte din ajutoarele date celor considerati saraci. Daca ar creste salariile, multi dintre amaratii in familiile carora exista cel putin un angajat ar putea fi stersi de pe lista ajutoratilor. Dar atunci n-ar mai avea de ce sa fie recunoscatori Guvernului.