Datini si obiceiuri la romani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Romanul nu uita ca e sarbatoare si alearga de zor prin magazine pentru a-si umple in ziua de Craciun masa cu bucate cat mai alese. Cei mici, nerabdatori, stiu ca Mosul le va aseza sub brad daruri cat

Romanul nu uita ca e sarbatoare si alearga de zor prin magazine pentru a-si umple in ziua de Craciun masa cu bucate cat mai alese. Cei mici, nerabdatori, stiu ca Mosul le va aseza sub brad daruri cat mai multe. La sate e zarva mare. Taiatul porcului nu mai lasa timp pentru nimic. Va reamintim cateva dintre obiceiurile mostenite din batrani, ramase vii si astazi, diferind insa de la o zona la alta a tarii.
Pomana porcului
A doua zi dupa traditia Ignatului, gospodarii transeaza carnea porcului sa ajunga pana-n postul Pastelui. Daca gospodarul a avut un "Ghita" dolofan, de peste 150 kg, stapana casei este ajutata la topitul grasimii si sortatul carnii pentru pachete sau rezerva din borcane si de fata cea mare. Daca in acea gospodarie sunt doar flacai, aceasta sarcina revine unei rude de parte femeiasca apropiate. Pentru rudele care nu au fost la taiatul porcului se continua si a doua zi "pomana porcului". Se face mamaliga si intr-un tuci mare se pregateste tochitura pentru oaspeti. Nu lipseste carafa cu "capsunica" in Ialomita, Arges (aici, tuica argeseana este la concurenta cu apreciatul vin de "capsunica") si Dambovita. Din untura porcului, gospodina are grija sa pastreze o cantitate pentru leacuri, ce se pregatesc in amestec cu plante si alcool, cat sa-i ajunga pana anul viitor. Se spune ca, daca n-a fost taiat de Craciun, porcul nu se mai ingrasa. Sunt si exceptii; in unele zone din nordul tarii, porcul se taie in ziua de Craciun. Atunci, stapana casei pregateste pentru oaspeti "pomana porcului" din carne macra, multa ceapa si slanina.
Impodobirea bradului
Cine vrea sa aiba noroc pana la Craciunul urmator isi procura bradul si coronita de brad, pe care le va orna in Ajun. De obicei, se evita molidul sau crengile de molid, pentru ca acesta, spune traditia, a fost blestemat de Hristos; cuiele care i-au fost batute in mainile si picioarele Mantuitorului ar fi fost din molid. De aceea este noduros si nu aduce noroc. Sa nu rasadesti brad langa o casa noua. Atunci cand radacina lui va fi de marimea unui cap de om, cel care l-a rasadit va muri. Daca totusi cineva isi doreste un brad in curtea casei, trebuie sa roage un vaduv sa-l rasadeasca pana la Craciun. Pana se impodobeste bradul, trebuie finisat un obiect, pregatit in propria gospodarie (un cosulet, flori crosetate si, fireste, covrigi si turte dulci sub forma de figurine).
Colindul din stramosi
Pana-n noaptea de Ajun, tinerii si copiii selecteaza repertoriul colindelor. In fiecare gospodarie se fac provizii, pentru a-i cinsti pe colindatori cu covrigi ("colindatul de covrigi", specific in Arges - Rucar, Voinesti, Leresti), fructe si colacei. In zona Muscelului este un obicei local: se pregateste costumatia pentru Brezaia, care se aseamana cu Capra. Brezaia va fi impodobita cu un vesmant facut din cel putin 50 de basmale suprapuse (adunate de la fetele din sat), incat tesatura sa acopere un bat inalt de peste doi metri. Ca si la Capra, Brezaia are in varful batului coarne, alte doua bucati de lemn care imita gura si o barbita precum tapul. Haina Brezaiei (sub care se ascunde un flacau) este impodobita cu ciucuri multicolori, cusuti la colturile basmalelor. Brezaia are si un barbat, care se numeste Mos. Si pentru el se pregateste costumatia de rigoare: un cojoc frumos. Rolul sotului Brezaiei trebuie sa fie interpretat de un tanar inalt si sprinten. Datina cu Brezaia dureaza trei zile. Alaturi de un alai, ea va colinda tot satul. Totdeauna datina Brezaiei include si un bal, la care participa toti colindatorii. A doua zi dupa Craciun, Brezaia moare si este bocita de cei care au insotit-o timp de trei zile. In aceste zile, pana la marele praznic al Nasterii Domnului, nu trebuie sa existe discordie sau bataie in familie. Nici joaca pruncilor, care imita bataia, nu trebuie sa se petreaca, pentru ca, se spune din batrani, acele persoane vor avea buboaie pe maini tot anul.

Bucate traditionale cu mirodenii
Bucatele specifice de sarbatori sunt asteptate cu nerabdare. Meniul trebuie ales astfe incat sa nu ne luam organismul prin surprindere. Un tonic realizat din sucul unui grepfrut, doua portocale, doua kiwi plus o infuzie de catina ne ajuta sa nu avem probleme dupa masa festiva.
Ciupercute din aluat umplute cu pate si chimen
Compozitia: 500 gr. faina, o cutie de pate de pui sau 250 gr branza de vaci, doua ridichi negre, putina sare, drojdie de bere (cat o nuca), ulei, faina sau pesmet pentru tapetatul formei, doua lingurite de chimen. Preparare: Vom pregati un aluat din faina, drojdie, apa, chimen. Din aceasta compozitie vom modela bilute asemanatoare ciupercilor si baghete pe care sa fixam palariile ciupercutelor. Le vom coace la foc mic si le lasam sa se raceasca. Le vom scobi "palariile" si le umplem cu pate de pui sau branza de vaci cu chimen. Drept suport pentru ciupercile coapte vom alege ridichi negre, scobite de miez sau vom apela la cojile de nuca de cocos. Aceste ciupercute le servim la aperitiv.
Crochete de creier cu busuioc
Pentru compozitie: 700 gr. creier, 100 gr margarina, 4 linguri iaurt, 3 oua, o lingurita faina, o crenguta de busuioc, o lingurita suc de lamaie sau otet de mere, sare. Preparare: creierul va fi spalat bine si tinut in apa rece timp de 3 ore. In continuare, il fierbem la foc mic timp de 10 minute cu busuiocul si sarea. Dupa ce se raceste in sucul in care a fiert, il taiem marunt. Din iaurt, margarina, sucul de lamaie, zeama in care a fiert si creierul maruntit facem o pasta pe care o tinem macar o ora la frigider. Vom pregati crochete pe care le acoperim cu faina, apoi cu cele 3 oua batute spuma si ultimul strat va fi din pesmet. Vom praji crochetele la foc mic in uleiul bine incins.
CarnaTi de porc in sos de vin cu oregano Si cimbru
Materia prima: 600 gr carnati de porc proaspeti, 250 gr vin alb, 100 gr margarina, 3 catei de usturoi, 4 frunze de oregano si dafin, doua linguri de faina si suc de rosii. Preparare: Vom pune carnatii la fiert timp de 15 minute, in putina apa, cat sa-i acopere. Vom pregati, separat, sosul din: faina, margarina, sucul de rosii, usturoiul taiat marunt si mirodeniile. Punem sosul la fiert. Cand clocoteste, va fi stins cu vin alb. Il vom mai lasa sa fiarba pana se omogenizeaza. Apoi il turnam peste carnati. Cine doreste poate pregati drept garnitura cartofi natur sau sfecla cu hrean.

Delicatese din peste pe masa de Craciun
Pestele revine la moda in perioada Sarbatorilor. Desi devenit un produs prea scump pentru buzunarele majoritatii romanilor, un kilogram de peste ajungand la 150.000-200.000 lei, acest produs revine in atentie odata cu apropierea Craciunului si a Revelionului. Producatorii spun ca este o perioada de varf a vanzarilor, in ciuda preturilor destul de piperate. In Romania, se consuma de obicei mai mult peste de calitate inferioara, macroul devenind peste national. De Sarbatori insa, oamenii vor ceva mai bun si de multe ori nu se opresc doar la peste, ci se orienteaza chiar spre "specialitati" precum crevetii, stridiile, icrele sau chiar caracatita. Nici caracatitele, crevetii si fructele de mare, care de obicei nu prea au cautare, nu sunt refuzate de romanii dornici de sarbatoare.

Targ de cadouri
Goana dupa cadouri de sarbatori ar putea fi scurtata de o vizita la expozitia cu vanzare deschisa ieri in holul Universitatii "Dunarea de Jos" din Galati. "Feerie de iarna" este numele expozitiei de daruri de Craciun ce prezinta vizitatorilor de la "traditionalele" chinezarii pana la ceramica si mastile populare romanesti. Organizat de Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Galati, targul ramane deschis pana pe data de 22 decembrie.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite