Datini şi obiceiuri legate de Duminica Floriilor

Pentru întreaga creştinătate, sărbătoarea de duminică, numită Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarilor, reprezintă un moment de bucurie duhovnicească, înainte de Săptămâna Patimilor.

Pentru întreaga creştinătate, sărbătoarea de duminică, numită Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarilor, reprezintă un moment de bucurie duhovnicească, înainte de Săptămâna Patimilor. Credincioşii din întreaga ţară se adună în sfintele lăcaşuri ortodoxe cu ramuri de salcie şi flori. Astfel, ei se alătură, peste milenii, mulţimii care L-a întâmpinat pe Iisus când acesta a intrat în cetatea Ierusalimului însoţit de un asin.

În sâmbăta din ajunul Floriilor, cunoscută sub numele de Sâmbăta lui Lazăr, ortodocşii îşi venerează morţii. Este ultima zi de pomenire din acest post a celor trecuţi la viaţa veşnică. După datina din bătrâni, gospodinele pregătesc plăcinte şi colaci de post (numiţi Moşi). După sfinţirea lor la biserică, "Moşii" se împart săracilor alături de colivă şi plăcinte de post. În această sâmbătă, românii cinstesc şi amintirea mai multor persoane ce poartă numele de Lazăr: Lazăr cel sărac, care a murit în sărăcie-un episod pilduitor descris în Evanghelia lui Luca (XVI, 19-31); Lăzărel, copilul lacom care a murit de dorul plăcintelor; Lazăr cel înviat de Iisus, din morţi.

În Duminica Floriilor este dezlegare la peşte. După slujbă, românii aduc în căminele lor ramuri de salcie sfinţite, pe care le vor păstra la fereastra casei. În vreme de furtună, românii aprind muguri de salcie pentru a alunga pericolul unor dezastre naturale.