Datini şi obiceiuri de Sf. Paşti

Deşi viaţa modernă ne rostogoleşte în caruselul ei cotidian, sărbătoarea Paştelui îşi păstrează o semnificaţie aparte. În familie, fiecare dintre noi împlinim datinile primite din

Deşi viaţa modernă ne rostogoleşte în caruselul ei cotidian, sărbătoarea Paştelui îşi păstrează o semnificaţie aparte. În familie, fiecare dintre noi împlinim datinile primite din bătrâni. De la toleranţă şi iertare la spovedanie, împărtăşanie şi până la pregătirea coşului pascal din noaptea Învierii - Paştele este o punte de legătură între trecut şi prezent. Să primim cu bucurie şi evlavie Sf. Paşti - Sărbătoarea Sărbătorilor!
Simboluri pascale
* Culoarea roşie a ouălor este simbolul sângelui lui Hristos n În coşul pascal este bine să predomine ouăle de culoare roşie. După slujba de Înviere, vom mânca un ou roşu pentru a fi sănătoşi şi rumeni la faţă până la Paştele următor, când vom repeta ritualul. Cojile acestor ouă roşii nu se aruncă la gunoi, nici în foc, să nu moară puii din ouăle clocite de cloşcă, ci se lasă să plutească pe o apă curgătoare. Ele vor da de ştire şi blajinilor că sosesc Paştile (Paştele blajinilor se prăznuieşte a doua zi după Duminica Tomii) * Cu lumânarea aprinsă de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba de la miezul nopţii. Lumina aceasta, adusă în viaţa creştinului, alungă paguba şi relele din căminele noastre * Fetele din Banat şi Muntenia păstrează această lumânare, care le însoţeşte când merg la horă şi la petrecerile din comunitatea respectivă. Cine respectă această datină are noroc în viaţa personală şi este bine văzut în societate n Lumânarea de la Înviere va fi aprinsă, pentru câteva minute, în momentele de bucurie, la evenimente deosebite. Se spune că această lumină are puterea ca aceste clipe de bucurie să se repete cât mai des n Pasca este specifică acestor sărbători. De obicei, gospodinele o pregătesc în căminul lor şi are formă rotundă. Se spune că simbolizează scutecele lui Iisus, care au avut această formă rotundă. În mod cert, pasca trebuie să fie împodobită la mijloc cu o cruce, iar pe margine, cu o împletitură din aluat n Mielul, care face parte din preparatele specifice sărbătorii pascale, este simbolul jertfei Mântuitorului, care a murit crucificat, ca un miel nevinovat n Iepuraşul pe care-l aşteptăm la Sărbătoarea Luminii reprezintă renaşterea naturii atât de aşteptată de noi. Cu timpul, acest simbol a ajuns să fie însoţit de bucurii şi daruri n Coşul pascal se pregăteşte după specificul fiecărei zone geografice.

* La Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor şi prin puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor n După orânduiala din strămoşi, fiecare gospodar are un coş cu bucate alese, specifice Paştelui. Din acest coş nu lipsesc: seminţele de mac (ce vor fi aruncate în râu, pentru a alunga seceta), sarea (va fi păstrată de gospodină pentru a aduce belşug), zahărul (folosit în hrana vitelor de câte ori acestea sunt bolnave), făina (pentru ca rodul grâului să fie bogat), ceapa şi usturoiul (cu rol protector, împotriva insectelor). Deasupra farfuriei cu aceste simboluri se aşază pască, ouă roşii, dar şi ouă încondeiate, brânză, şuncă, peşte afumat, sfeclă roşie cu hrean, prăjituri, bani şi flori. * În Argeş, printre dulciurile preferate de Sf. Paşte se numără covrigii cu ou (numiţi astfel pentru că, în compoziţia lor, se adaugă 10-15 ouă la un kg de făină). Fiecare gospodină care pregăteşte această delicatesă este convinsă că va avea belşug în familia sa. * În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Fiecare invitat primeşte o linguriţă de paşte (vin şi pâine sfinţite). Meniul mesei festive include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi guşiţă (mâncăruri tradiţionale). După acestea, se serveşte friptura de miel.