Cuvinte de duminică:Vacanţa perfectă
0
Anul trecut, peste 8,5 milioane de turişti au vizitat muzeul Luvru. Mulţi n-au reţinut cine ştie ce în afară de impozanta piramidă de sticlă de la intrare şi de Mona Lisa.
Amintirile lor sunt stocate în cardul de memorie al aparatului de fotografiat.
Unii nu privesc nici măcar cinci secunde tabloul din faţa lor, ci fotografiază tot, inclusiv legenda cu numele autorului şi titlul operei de artă, deşi pot găsi imagini mai bune pe internet.
Oamenii se plimbă de colo-colo, copleşiţi de cantitatea uriaşă de artă, şi fotografiază mecanic în loc să privească arta adevărată cu ochii lor.
Michael Kimmelman scria recent în “The New York Times” că dorinţa de a vedea cât mai mult într-un timp limitat devalorizează “arta de a privi atent”.
Astăzi, vizitatorii muzeelor tind să pună mai mult preţ pe cantitatea artei, în detrimentul timpului petrecut pentru a privi fiecare exponat în parte. Iar acest fenomen nu se extinde doar în muzee.
E o realitate modernă: când pleacă în concediu, oamenii îşi propun să vadă cât mai mult, cât mai repede, dar, de fapt, nu apucă să vadă mai nimic cu adevărat.
Vacanţa lor e un maraton stresant, din care lipseşte privilegiul de a se bucura în tihnă de locuri şi lucruri pe care probabil nu le vor mai regăsi vreodată.
O vacanţă perfectă nu depinde neapărat de bani, ci de o sumedenie de factori, chiar şi de noroc, însă contează enorm şi capacitatea fiecărui turist de a fi rezonabil cu el însuşi.
Arta de a privi detaliile şi plăcerea de a simţi savoarea locurilor prin care ne perindăm ne ajută să nu îndesăm amintirile doar pe un card de memorie, ci să ni le aşternem în suflet. Acolo unde spaţiul de stocare e nelimitat.
Se încarcă comentariile...
