Cutia milei, la control!

Curtea de Conturi a depus la parlament un proiect de modificare legislativă prin care instituţiei i se va permite controlarea banilor proveniţi din donaţii, de la nunţi,

Curtea de Conturi a depus la parlament un proiect de modificare legislativă prin care instituţiei i se va permite controlarea banilor proveniţi din donaţii, de la nunţi, înmormântări sau botezuri

Deşi sunt obligate de legislaţie să elibereze chitanţă ori de câte ori încasează taxe pentru serviciile religioase precum nunţi, înmormântări sau botezuri, nu toate bisericile respectă această regulă. Sunt şi cazuri în care una este suma pretinsă, şi alta cea trecută pe chitanţă. Destinaţia fondurilor provenite din donaţii este cunoscută numai de consiliile parohiale, instituţiile statului nefiind abilitate să efectueze acţiuni de control.

Ioana şi Virgil sunt un cuplu care şi-au unit destinele în faţa lumii şi a lui Dumnezeu, sâmbată, la Biserica Kreţulescu din Bucureşti. Au aflat că pentru efectuarea serviciului religios trebuie să plătească 600 de lei, din care 100 de lei avans pentru rezervarea orei şi a zilei.

Restul de 500 de lei urmând a fi achitaţi după slujba religioasă. "Ne-am supus, nu am comentat, dar nu ne-au dat nicio chitanţă. Nici nu ştiam că trebuie să primim aşa ceva", ne-au mărturisit tinerii însurăţei. Un alt cuplu, a cărui nuntă este programată la începutul lunii septembrie a acestui an, la Biserica "SF. Maria", tot din Bucureşti, a plătit pentru ceremonia religioasă 350 de lei şi tot fără chitanţă.

"Ne-au trecut acolo într-un caiet, dar nu avem nicio dovadă că am plătit", recunosc tinerii. Sunt şi biserici, însă puţine care respectă regula.

Chitanţă pentru fiecare serviciu religios

Părintele Bogdan Cristescu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştiului, susţine că cele mai multe biserici taie chitanţă pentru serviciile religioase efectuate şi că, din acest punct de vedere, biserica are un regulament foarte bine pus la punct. "După cunoştinţele mele, nu cred că există slujbă de cununie la care să nu se taie chitanţe. La fel şi la botez sau înmormântări. Chitanţa se dă pe suma achitată. Dacă aveţi probe că nu se eliberează chitanţă, puteţi sesiza organele superioare ale parohiei pentru a dispune o anchetă", ne-a spus părintele Ciubotaru.

El a adăugat că tarifele diferenţiate pentru serviciile religioase provin din faptul că sunt fixate de fiecare adunare parohială în parte. "Taxele nu sunt uniforme pentru că necesităţile fiecărei parohii diferă. Fiecare episcopie are un organ de control intern: CFI - Control Financiar Intern. Anual, se verifică registrele fiecărei parohii în parte din punct de vedere administrativ, gestionar, gospodăresc şi aşa mai departe. Fiecare preot e obligat, din punct de vedere al legislaţiei, să înregistreze fiecare cununie, botez sau înmormântare, cu data la care s-a ţinut slujba respectivă, cu suma şi numărul chitanţei", a explicat părintele Bogdan Ciubotaru întreaga procedură.

Fără bon fiscal la lumânări şi icoane

Pangarul bisericii (locul unde se vând lumânări, icoane) are şi el un statut special, la fel ca şi "cutia milei". Există un registru de pangar în care preotul înregistrează încasările pe care le are pentru parohie, care se trec separat în jurnalele de plăţi şi încasări ale parohiei respective. "Dacă trebuie chitanţă? Depinde de parohie. Nu s-a ajuns în situaţia ca parohiile să elibereze bon fiscal", ne-a lămurit purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Bucureştiului. Banii proveniţi din cutia milei au şi ei un statut aparte. "Cutia este deschisă de către unul din preoţi împreună cu epitropul şi cu unu-doi consilieri, iar sumele de acolo sunt consemnate pe chitanţă şi folosite în scopuri sociale", a dat asigurări părintele Ciubotaru.

O situaţie anormală

Potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea fondurilor bisericeşti strânse din donaţii nu este supusă controlului public, ci numai acelea provenite din bugetul statului. Această situaţie este considerată anormală de către preşedintele Curţii de Conturi, prof. univ. dr. Dan Drosu-Şaguna. În opinia sa, nu doar biserica, ci şi alte instituţii care folosesc banii proveniţi din donaţii, ong-urile, de exemplu, ar trebui să poată fi controlate în legătură cu modul în care cheltuiesc fondurile adunate prin acţiuni de caritate.

"Nicio entitate nu poate fi scutită de înregistrări de documente! Iar chitanţa este un document. Deci trebuie să existe, undeva, un registru în care să apară. În cazul în care nu există o reglementare legislativă a acestei obligaţii, atunci sunt pe undeva nişte norme în care să fie stipulate", atrage atenţia preşedintele Curţii de Conturi.

Profesorul Şaguna a precizat că există la parlament o propunere de modificare a legii de funcţionare a Curţii de Conturi prin care puterea de control a instituţiei să fie extinsă şi asupra fondurilor private. "Vrem să avem posibilitatea de a cunoaşte modul în care sunt folosite aşa-numitele fonduri colectate pentru chestiuni publice. Un exemplu: la noi, în urma calamităţilor din ultimii ani, s-au tot organizat acele teledonuri, pentru colectarea de bani în vederea sprijinirii sinistraţilor.

Personal, am convingerea că mare parte din sumele adunate nu au ajuns acolo unde trebuia… Tocmai de aceea consider că modul de folosire a banilor obţinuţi astfel este de interes public. Fără a pune la îndoială buna-credinţă a organizatorilor de astfel de evenimente, dacă nu există un control, donatorii nu vor avea niciodată siguranţa că banii lor ajung la adevărata destinaţie", motivează preşedintele lărgirea atribuţiilor Curţii de Conturi.

Până în prezent însă, parlamentarii nu au reuşit să ajungă la o înţelegere pentru varianta finală a acestei legi.

Pentru fiecare serviciu religios efectuat, preoţii trebuie să elibereze chitanţă. Suma primită nu trebuie să fie mai mare decât cea stabilită de consiliul parohial