Curţile Gojdu, pentru averea reformaţilor

un conflict patrimonial precis, impactul neratificării sale este de o mai mare amploare având legătură cu restituirea fostelor proprietăţi ale bisericii reformate maghiare din Transilvania.În

un conflict patrimonial precis, impactul neratificării sale este de o mai mare amploare având legătură cu restituirea fostelor proprietăţi ale bisericii reformate maghiare din Transilvania.
În cazul în care acordul nu va fi ratificat, procesul de transformare a Curţilor Gojdu în complex comercial, deja demarat, va fi finalizat. Potrivit unor surse diplomatice, eşecul procedural va determina şi maximizarea pretenţiilor bisericii reformate maghiare din Transilvania privind proprietăţile confiscate de regimul comunist. Acceptând un compromis în Dosarul "Gojdu", autorităţile române au obţinut de la maghiari perspectiva atitudinii moderate a Budapestei în problema fostelor proprietăţi ale bisericii reformate din România. Spre deosebire de Ungaria, care, deşi este membru al UE, nu are o lege a restiturilor, România va fi forţată să restituie proprietăţile în totalitate, aşa cum o va face şi în cazul greco-catolicilor.
Ratificarea, condiţionată de explicaţii
Preşedintele PD, Emil Boc, a anunţat la sfârşitul săptămânii că acordul nu este acceptabil în forma actuală. În vederea aprobării de către reprezentanţii PD, Boc a cerut ca documentul să fie însoţit de o notă interpretativă în care să se specifice că ratificarea este făcută cu rezerve, în sensul în care România nu renunţă la revendicările sale asupra proprietăţilor Gojdu. Potrivit unor surse din MAE, textul unei astfel de declaraţii, pe care parlamentul trebuie să o facă, a fost deja convenit cu liderii partidelor de la putere acum o lună. În replică, Boc a declarat pentru Adevărul că nu ştie nimic despre acest text, el însuşi pregătind un text, împreună cu colegii săi. Cu excepţia PNL, care până acum ezită să adopte o poziţie publică, şi UDMR, toate celelalte partide parlamentare s-au declarat împotriva acordului. În consecinţă, acesta are toate şansele să nu trecă de parlament, cea mai probabilă variantă fiind retragerea sprijinului guvernului pentru ordonanţa de urgenţă.
BOR cere restitutio in integrum
Liantul alianţei antiacord îl reprezintă Biserica Ortodoxă Română. Potrivit înalţilor ierarhi, în frunte cu Mitropolitul de Cluj, IPS Anania, ratificarea acordului însemna renunţarea la orice pretenţii privind totalitatea moştenirii şi lipsirea Fundaţiei Gojdu, din Sibiu, de orice şanse privind recuperarea averii avocatului român. Potrivit Ministerului de Externe, constituirea unei alte fundaţii publice purtând numele Gojdu nu afectează demersurile întreprinse de fundaţia omonimă de la Sibiu, înfiinţată în 1996 la iniţiativa actualului ministru de externe, dat fiind faptul că statul nu poate renunţa la ceea ce nu-i aparţine, şi anume bunurile Gojdu din Budapesta. Potrivit testamentului, Emanoil Gojdu a însărcinat ierarhia ortodoxă transilvană cu administrarea averii sale, şi nu statul român. În 1993, maghiarii au restituit BOR Capela ortodoxă din Curţile Gojdu, aşa cum se numeşte complexul budapestan de clădiri construit din banii avocatului. Împreună cu clădirea, BOR a primit la acea dată şi o despăgubire în bani, în valoare de 500 de mii de dolari. Biserica nu a făcut decât o încercare de a deschide proces împotriva statului maghiar pentru recuperarea bunurilor, acţiunea fiind respinsă în instanţă din cauza unor vicii procedurale. La rândul său, BOR este ţinta unor presiuni internaţionale puternice vizând restituirea integrală a fostelor proprietăţi ale Bisericii Greco-Catolice, hotărâtă deja prin decizia CEDO. Atitudinea intransigentă în problema Gojdu se doreşte un mod de a recompensa previzibila pierdere a unor proprietăţi ce au aparţinut greco-catolicilor.